Ce se întâmplă atunci când murim. Rezultatele surprinzătoare ale cercetărilor

Persoanele care au murit, după resuscitare, s-au reîntors cu gânduri pozitive legate de momentele experienţei pe care au avut-o. Cercetătorii au folosit un program de inteligenţă artificială care a analizat 158 de mărturii ale celor care au fost la un pas de moarte.

Experţii au descoperit că mult mai frecvent sunt utilizate cuvintele pozitive decât cele negative de către cei care au descris întâlnirea cu „lumea cealaltă”. Tehnica folosită este mult mai eficientă decât un chestionar standard în care oamenii sunt întrebaţi cum a fost experienţa lor legată de moarte.

Universitatea Western din Canada şi Universitatea din Liege, Belgia au prezentat rezultatele care arată că oamenii reacţionează într-un mod surprinzător de pozitiv la moarte.

Studiul a fost publicat, săptămâna trecută, în jurnalul PLOS ONE. Analiza a indicat că persoanele au folosit cuvinte precum „lumină” mai des decât cuvinte ca „teamă” şi „mort”.

„Indiferent de circumstanţele în care s-a produs, experienţa la un pas de moarte este în general una extrem de plăcută şi poate avea un impact puternic în sensul în care îţi poate schimbă percepţia despre viaţă, setul de valori şi atitudinea faţă de moarte”, a conchis studiul.

Temele recurente într-o asemenea experienţă au fost „lumină, întuneric, tunel, descrierea scenelor, experienţă extracorporală, conştienţa morţii, percepţia timpului”.

De asemenea, iubirea a fost un sentiment major în timpul acestor experienţe.

„Un număr semnificativ al acestor persoane îşi amintesc că au simţit iubire necondiţionată atunci când s-au îndreptat către lumină şi/sau atunci când au întâlnit o prezenţă sau o entitate mistică. Iubirea pare să fie sentimentul cel mai des întâlnit în timpul experienţei şi iar impactul emoţional se menţine multă vreme”, arată cercetarea.

Studiul mai relevă faptul că experienţa morţii ar putea fi influenţată cultural. Cercetătorii mai arată că analiza computerizată asupra vorbirii ar putea fi cheia înţelegerii unor experienţe umane atât de complicate.

Autoarea studiului Andrea Soddu a afirmat: „Nu există date părtinitoare prin metoda utilizată, care este contrară studiilor comportamentale precum metoda Greyson în care persoanelor le sunt puse întrebări specifice. Varianta folosită este complet imparţială. Este un sistem în întregime automat iar noi, ca oameni de ştiinţă, nu facem niciun fel de presupuneri”.

Absolventul Demetrius Ribeiro De Paula consideră că gradul de corectitudine al metodei va creşte atunci când va fi folosit un volum mai mare de date.

„Sentimentul fricii şi al morţii este încă prezent, însă este mai puţin predominant, fiind mai îndepărtat. Unii dintre ei au fost în comă, iar alţii au avut experienţe la un pas de moarte, cum ar fi infact”, a explicat Suddo.

Paramedicul Adam Tapp a descris recent experienţa pe care a avut, atunci când a fost într-o astfel de situaţie. El a fost mort timp de 11 minute după ce s-a electrocutat în timp ce lucra cu o maşină de prelucrare a lemnului.

„A fost ca şi cum abia ce m-aş fi trezit din somn într-un loc în care am fost dintotdeauna şi nu era nicio teamă, ci doar sentimente de mulţumire şi fericire complete”, a explicat paramedicul.

Experienţa sa a fost similară cu rezultatele studiului, o viziune euforică dată de sentimente de iubire şi dragoste.

„Apoi cauţi cuvinte mai semnificative în texte şi astfel un lucru simplu pe care îl poţi face este să simţi frecvenţa în cuvinte precul lumină, teamă şi conştiinţă”.

Cercetătorii speră că acum vor putea analiza creierul pentru a vedea dacă există schimbări nerologice în astfel de experienţe.

Foto: Profimedia Images