- Home
- Life-Inedit
- BUCUREŞTI, (09.10.2024, 22:19)
-
Laura Buciu
Laura Buciu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Cele mai vechi păsări de pradă cunoscute au trăit alături de T. rex în America de Nord
În vestul Americii de Nord, spre sfârşitul erei dinozaurilor, conducătorul incontestabil era Tyrannosaurus rex, unul dintre cei mai mari prădători tereştri din istoria Terrei. Dar existau mulţi alţi prădători care îşi câştigau existenţa în diferite moduri, inclusiv cele mai vechi păsări de pradă.
Urmărește
610 afișări
Sursa foto: Ville Sinkkonen
Cercetătorii au descoperit în Montana rămăşiţele a două specii de păsări nou identificate din perioada cretacică, datând de acum aproximativ 67 de milioane de ani, care prezintă trăsături anatomice asemănătoare păsărilor de pradă de astăzi. Mai exact, acestea au un os al piciorului construit într-o manieră care le permitea să captureze, să supună şi să transporte prada, la fel cum o fac astăzi şoimii, bufniţele şi vulturii, notează Reuters.
ULTIMELE ȘTIRI
-
După anularea alegerilor și suspendarea dreptului TĂU la vot, mai crezi în statul român democratic? VOTEAZĂ AICI / SONDAJ Aleph News – Mediafax – Ziarul Financiar
-
Guvern fără USR. Lasconi: Am vrut să fim la guvernare, dar ei nu nu ne vor
-
Predoiu, despre momentul în care vor fi ridicate barierele pentru intrarea în Schengen terestru
-
Expertiza medicală a capacităţii muncii va fi coordonată unitar la nivel naţional
Fosilele au fost descoperite în aceeaşi întindere de roci a Formaţiunii Hell Creek, care se întinde pe teritoriul a patru state americane, unde au fost descoperiţi de-a lungul anilor mulţi dinozauri, inclusiv T. rex, Triceratops şi Edmontosaurus.
Cei doi sunt cunoscuţi doar din tarsometatarsus, osul piciorului dintre gleznă şi degetele de la picioare. Pe baza dimensiunilor sale, cea mai mare dintre cele două păsări, numită Avisaurus darwini, ar fi putut fi de mărimea unui şoim mare, cu o anvergură a aripilor de poate 1,3 metri. Cealaltă, puţin mai mică, face parte tot din genul Avisaurus, dar numele său de specie nu a fost inventat.
Asemănările tarsometatarsului cu păsările de pradă moderne „sugerează că este posibil să fi funcţionat în mod similar şi poate să fi ocupat o ecologie nu prea diferită de cea pe care o vedem astăzi”, a declarat Alex Clark, doctorand în biologie evolutivă la Universitatea din Chicago şi Muzeul Field din Chicago şi autor principal al studiului publicat miercuri în revista PLOS ONE.
„Când ne referim la o pasăre de pradă, discutăm în mod specific despre păsările existente care îşi folosesc în principal picioarele şi picioarele pentru a supune sau incapacita prada”, a adăugat Clark.
Este posibil ca cele două specii să fi vânat mamifere mici, şopârle şi alte păsări, aşa cum ar face astăzi un şoim.
Primele păsări au apărut în urmă cu aproximativ 150 de milioane de ani, în perioada jurasică, evoluând din dinozauri mici cu pene. Cele două specii nou identificate făceau parte din enantiornithines, unul dintre cele patru grupuri principale de păsări care au trăit în timpul epocii dinozaurilor. Acest grup a dispărut în urma extincţiei în masă de acum 66 de milioane de ani, cauzată de o lovitură de asteroid care a condamnat dinozaurii, cu excepţia unora dintre descendenţii lor avieni.
Aceste păsări de pradă nou identificate nu sunt strămoşi ale vreuneia care trăieşte astăzi, ci mai degrabă au evoluat cu aceleaşi trăsături anatomice.
„Morfologia care ar echipa un animal pentru un comportament de tip raptorial a evoluat probabil de mai multe ori”, a declarat Clark.
Până în prezent, cele mai vechi păsări de pradă cunoscute datează de la milioane de ani după începutul perioadei Cenozoice, care a urmat dispariţiei dinozaurilor şi a fost martora creşterii mamiferelor.
Caracterul incomplet al fosilelor de Avisaurus descoperite lasă un mister cu privire la cum arătau aceste păsări.
„Aceste enantiornithine ar fi avut dinţi sau ciocuri cu cârlig, ca multe răpitoare actuale? Ambele sunt posibile şi numai descoperirile viitoare ne vor spune”, a declarat Jingmai O'Connor, paleontolog la Field Museum şi coautor al studiului.
O trăsătură observată pe tarsometatarsul lor a fost un punct robust de ataşare a muşchilor, similar cu cel al şoimilor şi bufniţelor.
„Acest lucru indică muşchi puternici ai picioarelor şi picioare care ar putea prinde şi, eventual, transporta o pradă proporţional de mare”, a spus Clark.
O altă trăsătură - canelurile de pe tarsometatars, numite troclee, care indică degete potenţial puternice - este o caracteristică prezentă la păsările de pradă moderne, care este utilă în supunerea prăzii pentru a fi purtată în zbor.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, rămăşiţe ale unei a treia specii noi de păsări datând din aceeaşi perioadă, numită Magnusavis ekalakaensis, însă stilul său de viaţă rămâne neclar.
Descoperirea acestor noi specii adânceşte înţelegerea ecosistemelor de la sfârşitul erei dinozaurilor şi umple unele lacune în cunoaşterea evoluţiei păsărilor în această perioadă crucială pentru viaţa pe Pământ.
„Ai un ecosistem care poate susţine un tiran precum Tyrannosaurus rex, dar apoi ai suficientă diversitate de vertebrate mici pentru a susţine mai multe specii de păsări de pradă probabile”, a declarat Clark.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Citește pe alephnews.ro: Liderul de facto din Siria a afirmat că țara este epuizată și nu reprezintă o amenințare pentru vecini sau pentru Occident. Ahmed al-Sharaa vrea ridicarea sancțiunilor internaționale
Citește pe www.zf.ro: Fabrica de milionari: Revolut a creat averi pe bandă după ce angajaţii şi primii investitori ai fintech-ului au vândut acţiuni în valoare de aproape 1 miliard de dolari de la începutul lunii august
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Klaus Iohannis spune că „nimeni nu este de vină pentru anularea alegerilor”. Declarațiile Președintelui
Decizie fără precedent: Săptămâna de lucru scade la numai 4 zile, pentru a da posibilitatea oamenilor să se întâlnească, să fie relaxaţi şi să crească natalitatea
Cel mai mare oraş din România are mai puţin de 5.500 de locuitori, dar o suprafaţă mai mare decât Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara la un loc
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
„Nu mă aşteptam să fie vândute atât de multe”. Revista în care campioana mondială a apărut doar cu o pereche de mănuşi pe ea a scris istorie
PROSPORT.RO
Mădălin Ionescu este bolnav! Vedeta s-a internat de luni, în mare secret. Ce diagnostic a primit
CANCAN.RO
Ninge de Sărbători în București. Meteorologii Accuweather au modificat prognoza în urmă cu puțin timp
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 23:04
-
ieri, 23:02
Ucraina primeşte 2 miliarde de dolari din active ruseşti îngheţate