Cercetător al efectelor secundare ale înghiţirii săbiilor, "premiat" la Harvard

Pentru al 17-lea an consecutiv, prestigioasa instituţie americană a decernat zece premii IgNobel, care recompensează studii absurde sau bizare realizate de cercetători adevăraţi. Mai mulţi cercetători sud-americani figurează pentru prima dată printre câştigători, printre care se mai numără o japoneză, un taiwanez şi o australiană.

La ceremonia care a avut loc la Teatrul Sanders al Universităţii, au fost prezenţi doar şapte din cei zece laureaţi. Doi dintre aceştia, britanicul Brian Witcombe şi americanul Dan Meyer, care au primit premiul IgNobel pentru medicină, pentru studiul "Efectele secundare ale înghiţirii săbiilor", s-au văzut la ceremonie pentru prima dată.

Până joi, cei doi au avut contact doar prin telefon şi e-mail, a precizat fondatorul premiilor IgNobel, Marc Abrahams, editor al "Annals of Improbable Reasearch", o publicaţie de cercetări ştiinţifice umoristice care apare de şase ori pe an şi care oferă aceste premii.

Premiul IgNobel pentru aviaţie a revenit studiului "Efectele Viagrei asupra senzaţiei de decalaj orar la hamsteri", publicat de Academia argentiniană de ştiinţă în iunie 2007.

Premiul IgNobel pentru chimie a revenit lui Mayu Yamamoto pentru studiul său asupra extragerii vaniliei din bălegar de vacă. Acesta va asista vineri la o degustare gratuită dintr-o îngheţată botezată cu numele său, "Yum-a-Moto Vanilla Twist", realizată de un producător de îngheţată din Cambridge.

Printre femeile câştigătoare ale ediţiei din 2007 s-a numărat olandeza Johanna van Bronswick, de la Universitatea din Eindhoven, laureată a premiului pentru biologie, pentru lucrările "Paturile, praful şi moliile", "Locuinţa, patul şi ploşniţele" şi "Organisme vii în saltelele din Olanda".

Premiul anti-Nobel pentru pace a revenit unui laborator din Dayton, pentru "bomba gay", o armă chimică ce provoacă la soldaţii inamici o atracţie sexuală irezistibilă.

Premiul pentru nutriţie a revenit lui Brian Wansink de la Universitatea Cornell, New York, pentru descoperirea "bolului fără fund" care se reumple singur, în timp ce premiul pentru lingvistică a fost atribuit unui număr de trei cercetători spanioli, pentru că au demonstrat că şoarecii, câteodată, nu pot face diferenţa între o persoană care vorbeşte invers olandeza şi una care vorbeşte invers japoneza.

Premiul IgNobel pentru fizică a revenit lui L. Mahadevan de la Universitatea Harvard, SUA, şi Enrique Cerda Villablanca, de la Universitatea din Santiago de Chile, pentru o lucrare asupra modului în care se şifonează cearşafurile.