Cine a fost Arkhipov, comandantul sovietic care a salvat SUA de la un dezastru de proporţii

În luna octombrie a anului 1962, în plină Criză a Rachetelor Cubaneze, un submarin sovietic era detectat de Marina Americană în apele Mării Caraibilor. Preşedintele John F.Kennedy tocmai instituise blocada asupra Cubei, fapt pentru care traficul naval în zonă era total interzis.

Ceea ce nu ştiau americanii era faptul că submarinul rusesc B-59 transporta armament nuclear. Căpitanul Valentin Savitsky, aflat la comanda navei, a dat ordin ca racheta de la bord să fie pregătită pentru lansare, deşi el nu avea niciun fel de aprobare din partea superiorilor săi de la Moscova. Dacă acest lucru se întâmpla, toate cele 11 vase militare americane aflate în apropiere erau pulverizate de o forţă de explozie asemănătoare cu cea produsă la Hiroshima, în anul 1945, potrivit Descoperă.

La un moment dat, temperatura de la bordul submarinului depăşise 100 de grade Celsius, sistemul de aer condiţionat devenise nefuncţional, iar tot ce aveau sovieticii de făcut era să iasă la suprafaţa apei. În acel moment, Vadim Orlov, unul dintre ofiţerii aflaţi în interiorul submersibilului, a spus: "Americanii ne-au lovit cu ceva mult mai puternic decât nişte simple grenade. Ar putea fi o bombă de adâncime. Vom muri cu toţii, însă şi noi îi vom scufunda. Nu vom deveni, sub nicio formă, ruşinea flotei noastre".

Nu s-a întâmplat, însă, aşa, deoarece Vasili Alexandrovich Arkhipov, comandantul unuia dintre cele trei submarine aflate atunci în Marea Caraibilor nu a fost de acord cu iniţiativa lui Savitsky. Conform regulamentului de la acea vreme, pentru a lansa un proiectil nuclear, comandanţii submarinelor trebuiau să aibă acceptul celorlalţi omologi ai lor.

Nu se ştie cu exactitate cum l-a convins Arkhipov pe colegul său să nu dea ordinul de lansare, însă apropiaţi ai lui Vadim Orlov declarau la acea vreme că Vasili i-ar fi spus lui Savitsky că vasul lui nu era expus pericolului. Atunci, echipajele ruseşti primiseră ordin să ajungă în Cuba, însă, fără nicio explicaţie, ele s-au oprit în Marea Caraibilor.

După ce Arkhipov a reuşit să îl convingă pe Savistky să nu lanseze proiectilul, cel din urmă a dat ordin ca submarinul său să iasă la suprafaţa apei. Aici, marinarii sovietici au fost întâmpinaţi de un distrugător al Marinei Americane. Între cele două nave nu a avut loc o confruntare, deoarece americanii nu ştiau cu exactitate dacă la bordul submersibilului se afla, într-adevăr, o rachetă nucleară. În cele din urmă, marinarilor ruşi li s-a acordat permisiunea de a se întoarce în ţara lor.

La întoarcerea în Rusia, Arkhipov nu a fost pedepsit pentru faptul că a întrerupt, practic, misiunea. Ba dimpotrivă, el a fost promovat în grad, deoarece reuşise să salveze echipajul de la bordul sumbarinului.

La data de 19 august 1998, Vasili Alexandrovich Arkhipov se stingea din viaţă, după ce pierde lupta cu cancerul la rinichi.