Ciprian Stoianovici, AJR: Nu presa are nevoie de libertate de exprimare, ci societatea

"Din punctul meu de vedere, nu presa are nevoie de libertatea de exprimare, ci societatea are nevoie. (...) Nu veţi avea nicăieri în lume şi nici în România o presă mai bună decât societatea respectivă", a precizat Ciprian Stoianovici.

Totodată, acesta a subliniat faptul că misiunea fiecărui "organ de presă" este dată mai mult de linia comercială, decât de cea editorială.

"Trăim într-o societate intolerantă şi schimbarea vine de departe", a mai spus Stoianovici.

Prezent la dezbatere, Asztalos Csaba, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a precizat că în mass-media nu doar persoanele de etnie romă sunt discriminate, ci şi alte grupuri minoritare, cum ar fi persoanele cu dizabilităţi, evreii etc.

"Trebuie să condamnăm public, să luăm poziţie atunci când în mass-media suntem martori ai unor discriminări. (...) Eu cred în autoreglementarea presei. Cred că presa e responsabilă, ca formator de opinie, în ceea ce scrie şi în poziţiile ce le adoptă, dar constat că presa nu îşi asumă rolul de a educa. Presa, ca şi instituţiile statului, trebuie să îşi asume rolul de a educa", a subliniat Asztalos.

Pe de altă parte, Adrian Voinea, vicepreşedintele Clubului Român de Presă (CRP), a spus că presa este un formator de opinie, dar nu are rolul de a educa, ci acela de a informa.

"Presa comercială nu are rolul de a educa, ci de a informa, pentru că ea trebuie să vândă. (...) Presa este formator de opinie, nu «trebuie» să fie «formator de opinie»", a declarat Adrian Voinea. Totodată, Voinea a mai spus că, în ceea ce priveşte presa, "există un cod deontologic, anexă la Contractul Colectiv de muncă, care are valoare de lege".

De asemenea, Corina Comşa, vicepreşedinte CNCD, a susţinut declaraţiile lui Voinea. "Nu cer presei să facă educaţie; presa are rolul de a informa. Trebuie făcută o diferenţă între ştire, pamflet, emisiune de divertisment, editorial etc. Instituţia autoreglementării ar trebui să existe, în condiţiile în care există un cod deontologic", a subliniat Comşa.

Prezent la dezbatere, Szász Attila, membru al Cosiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a spus că, din punctul său de vedere, crede în autoreglementarea mass-media.

"Libertatea mass-media înseamnă ca toată lumea să ştie care sunt responsabilităţile şi de aici ar trebui să pornim aceasta discuţie. (...) Orice intervenţie a CNA sau a altei instituţii a statului poate reprezenta o imixtiune în politica editorială şi riscă să fie greşită sau abuzivă", a subliniat membrul CNA.

"Libertatea de exprimare nu este un drept exclusiv al presei, ci se bucură toată lumea de el", a concluzionat Szasz.

Prezent la dezbatere, Peter Eckstein Kovacs, consilier prezidenţial pentru minorităţi naţionale, a spus că "presa nu e chiar aşa de proastă. Sunt ziare, cotidiene, care în mod regulat sunt corecte, dar există şi ziare care calcă în străchini regulat".

"Proporţia dintre ştirile obiective şi cele subiective este una pozitivă. Sigur, ar trebui să fie 100%, dar trăim în România şi nu în rai", a declarat Kovacs, subliniind că a fost împotriva unei legi care să reglementeze presa.

CNA şi PER au organizat, miercuri, masa rotundă, "Libertatea de exprimare şi pericolul intoleranţei în mass-media", la care au participat, printre alţii, Cezar Ion, preşedintele AJR, Răzvan Martin şi Nicoleta Fotiade, Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent, şi Anne Jugănaru, membru în Consiliul de Administraţie al SRTv.