Copenhaga, noua destinaţie gastronomică a Europei

Cu toate acestea, nimic nu părea să anticipeze intrarea capitalei daneze în palmaresul celor mai bune gastronomii mondiale. Timp de multe decenii, bucătăria daneză se limita la tradiţionalul preparat naţional din carne de porc cu sos asezonat cu cartofi fierţi.

Însă, în ultimele două decenii, Copenhaga s-a metamorfozat brusc, atrăgând numeroşi amatori şi critici către restaurantele sale, graţie unor preparate inovatoare care rivalizează cu cele servite în restaurante celebre de pe "bătrânul continent".

Martor al acestei recunoaşteri internaţionale, "Noma" a primit în luna aprilie titlul de "cel mai bun restaurant din lume", decernat de un juriu internaţional. În luna iunie, premiul Bocuse d'Or d'Europe a revenit maestrului bucătar Rasmus Kofoed care coordonează activitatea restaurantului "Geranium" din Copenhaga, închis însă în 2009 din cauza crizei mondiale.

"Ceea ce este excepţional este faptul că o ţară de 5,5 milioane de locuitori, situată într-o regiune care nu era deloc cunoscută pentru gastronomia ei cu câteva decenii în urmă, a devenit un barometru al tendinţelor gastronomice pe plan mondial", a declarat expertul în gastronomie Adam Price.

Maeştrii bucătari avangardişti din Copenhaga sunt de acum comparaţi cu o serie de cineaşti foarte cunoscuţi, precum danezul Lars von Trier, care a iniţiat în anii '90 o nouă tendinţă în cinematografie, de reîntoarcere către un stil autentic.

Pentru a explica această metamorfoză culinară, bucătarul francez Daniel Letz, primul bucătar din Danemarca recompensat de ghidul Michelin în 1983 graţie restaurantului său "Kong Hans", a declarat că "danezii au călătorit mult şi au învăţat enorm de multe lucruri în timpul sejururilor lor din străinătate".

"Au devenit gastronomi fini, sunt foarte interesaţi de vinuri şi de produse locale, mai mult decât vecinii lor nordici, unde reglementările în vigoare sunt mai rigide în ceea ce priveşte importurile alimentare", a adăugat Daniel Letz.

În Copenhaga au prosperat circa 20 de restaurante mari din anii '90 şi până în prezent, "o adevărată pletoră în raport cu numărul de locuitori ai oraşului", a explicat aceeaşi sursă.

Capitala daneză deţine în prezent cel mai mare număr de stele Michelin din Europa de Nord, depăşind Roma, Milano şi Madrid, "graţie unui spirit inventiv şi profesionist al bucătarilor ei".

Figura prodigioasă a acestei "armade înstelate" este restaurantul "Noma", condus de maestrul Rene Redzepi, în vârstă de 32 de ani, lăudat de experţi pentru că a reinventat gastronomia Nordului, prin preparate inovatoare şi o continuuă căutare de produse alimentare insolite.

Din restaurantul său amplasat pe un chei din portul oraşului Copenhaga, acest maestru bucătar declară că el nu a făcut decât să "redescopere produse utilizate în urmă cu peste 100 de ani, preparându-le însă într-o altă manieră".

În meniul restaurantului său se regăsesc fripturile de bou moscat cu măduvă afumată, fructe de pădure, scoici saint-jacque afumate cu căpşuni. Rene Redzepi doreşte să testeze în curând carnea de castor şi ouăle de pescăruş pentru a le introduce în meniu.

În ciuda succesului său, Rene Redzepi rămâne însă realist: "Când vine vorba de gusturi, nu există niciodată un adevăr absolut. Din acest motiv, nimeni nu poate fi denumit «cel mai bun din lume» în branşa noastră".

Unii dintre clienţii săi declară că gastronomia sa "nu este pe gustul lor", alţii "spun direct că e proastă", recunoaşte acest bucătar.

Deşi se bucură de o imensă popularitate, restaurantul "Noma" nu este însă o mină de aur, declară directorul acestuia, Peter Kreiner.

Anul trecut, restaurantul a avut beneficii de 660.000 de coroane daneze (88.700 de euro), pentru o cifră de afaceri de aproape 28 de milioane de coroane daneze.

Criza mondială nu a ocolit restaurantele de lux din Copenhaga, iar în perioadele dificile, "luxul este acela care încasează întotdeauna prima lovitură", declară Peter Kreiner.