Corneliu Porumboiu, în Libération: Sunt destule poveşti din perioada comunistă care pot fi spuse

Corneliu Porumboiu a explicat în interviu maniera în care filmele sale reflectă mutaţiile prin care a trecut România post-comunistă, interval de timp ce glisează, în opinia regizorului, între legendă, confuzie administrativă şi memorie denaturată.

Totodată, întrebat despre raportul indecis cu trecutul, nici nostalgic, nici detaşat, care transpare din filmele sale, regizorul mărturiseşte că i se pare important ca întâmplările trecutului să fie clasate, să se decanteze. Igiena personală şi naţională, crede Porumboiu, depind de cunoaşterea trecutului, căci viitorul decurge firesc din cursul istoriei.

Filmul "Comoara", în care, în subsidiar, există o poveste inspirată de problema naţionalizării caselor în timpul regimului comunist, a fost gândit inclusiv pentru a chestiona această problemă a proprietăţii în România, care a iscat conflicte între stat şi cetăţeni, după căderea comunismului, din cauza unei economii "parazite şi mafiote ce s-a dezvoltat în jurul cazurilor de naţionalizare", spune Corneliu Porumboiu.

"În istoria României, trecutul este mai degrabă ficţionalizat, în loc să fie înţeles raţional, cu discernământ. Avem acest obicei, este o expresie, «să ascundem mizeria sub preş». Expresia populară denotă, însă, un adevăr verificabil de-a lungul istoriei României. Sunt încă destule poveşti ce se pot desprinde din perioada comunistă", spune Corneliu Porumboiu.

Poveşti reale şi autentice inspirate din istoria regimului comunist din România pot fi transpuse în ficţiune, spune Porumboiu, scenarii ce tratează teme precum falimentul profund al ideologiei sau maniera în care individualismul oamenilor a dus la eşecul principiului sistemului politic.

"Cel mai mărunt muncitor era atât de prost plătit, încât ajungea să fure. În subteranele regimului, exista o piaţă neagră, în care, de pildă, medicii câştigau infim şi de nevoie, acceptau pachete de ţigări şi de cafea. România anilor 80 era foarte puţin industrializată, existau mentalităţi care se păstrau din perioda medievală. Chiar şi acum există frânturi din Evul Mediu în mentalul colectiv, în raporturile de putere, între angajaţi şi şef. Consecinţa a fost că în România, după comunism, s-a făcut turnura spre naţionalism. Totuşi, astăzi, şovinismul s-a estompat în România, s-a propagat în schimb în Europa la ora actuală, noi avem, totuşi, astăzi un preşedinte care provine dintr-o minoritate etnică. Suntem un popor din ce în ce mai deschis", a mai spus Porumboiu.

Regizorul încheie prin a mărturisi că a avut o viziune romantică despre Revoluţia din 1989, la vremea respectivă, hrănindu-se cu iluzia schimbării. Totuşi, în timp, a realizat că tranziţia lentă este o perioadă sumbră, ce durează chiar şi în prezent.

"Ne-am dat seama că avem nevoie de timp pentru a crea o bază culturală, politică sau o conştiinţă publică. Lucrurile sunt în schimbare, pentru că există perspectiva europeană ce ne înglobează, totuşi cred în continuare că ţara noastră seamănă într-un fel cu un copil, pe lângă alte ţări", mai spune Porumboiu.

Filmul "Comoara", de Corneliu Porumboiu, pentru care regizorul a fost distins cu premiul Un Certain Talent la Festivalul de la Cannes din 2015, este o comedie neagră, ce spune povestea lui Costi, care lucrează la primărie şi duce o viaţă liniştită, până când porneşte alături de un vecin în căutarea unei legende. Rolurile principale sunt interpretate de Cuzin Toma (cunoscut pentru peliculele "Aferim!", "Câinele japonez", "Domnişoara Christina"), Adrian Purcărescu şi actorul amator Corneliu Cozmei.

Corneliu Porumboiu este unul dintre cei mai importanţi regizori din noua cinematografie românească, alături de nume precum Cristi Puiu, Cristian Mungiu şi Radu Muntean. A primit premiul pentru debut Camera d'Or la Festivalul de Film de la Cannes în 2006, pentru "A fost sau n-a fost?", o comedie despre cum a fost trăită revoluţia din 1989 într-un oraş de provincie. S-a întors la Cannes, în secţiunea Un Certain Regard, în 2009, cu "Poliţist, adjectiv". Filmul a primit premiul FIPRESCI şi premiul juriului secţiunii Un Certain Regard. De asemenea, acesta a regizat "Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism", un film care a fost prezentat în mai multe festivaluri din întreaga lume.