Costa-Gavras: Noi, regizorii, spunem poveşti, nu suntem aici să schimbăm lumea

Totuşi, acesta a subliniat că pelicula sa cea mai recentă are ca miză înţelegerea emigranţilor şi schimbarea atitudinii societăţii faţă de aceştia.

Personajul principal al filmului, Elias (Riccardo Scarmacio - cunoscut şi din filmul "Fratele meu este fiu unic", în regia lui Daniele Luchetti), emigrează din ţara sa şi trece printr-o serie de aventuri, pentru a ajunge la Paris.

Elias emigrează dintr-o ţară care nu este menţionată. De asemenea, când îşi găseşte un compatriot, acesta vorbeşte într-o limbă inexistentă, pe care regizorul a mărturisit că a inventat-o, pentru ca personajele sale să fie chintesenţa emigrantului şi nu aparţinând unei anume naţiuni.

"Miza filmului este să arătăm că este nevoie de aceşti oameni. Este un omagiu adus lor", a declarat regizorul. Acesta a spus, de asemenea, că a ales să spună povestea unui emigrant fără dramatism, invers faţă de cum se întâmplă în cinematografia actuală.

"Există filme care tratează problema emigranţilor într-un mod dramatic. Am hotărât să nu urmez această direcţie, pentru că asta dă o stare negativă. Am încercat să arăt că emigranţii sunt persoane pozitive, sunt oameni de care lumea vestică are nevoie (...) Prin acest film aduc un omagiu emigranţilor care îşi părăsesc familia şi se duc într-un loc pe care nu îl cunosc, pentru a avea o viaţă mai bună", a spus acesta.

"Majoritatea oamenilor din Vest acceptă imigranţii ca indivizi. Nu toţi pot fi de folos societăţii. Pe de altă parte, am dorit să evidenţiez singurătatea imigranţilor. (...) pe ei îi punem să facă cele mai de jos meserii. Imigranţii pot fi, de asemenea, abuzaţi sexual. Au nevoie să fie acceptaţi, deci acceptă orice", a adăugat regizorul, directorul Cinematecii franceze.

Costa-Gavras a mai spus că pelicula spune o poveste personală, dar nu este autobiografică. "Eu m-am stabilit legal în Franţa. Eram ca Elias, pentru că şi eu mi-am părăsit ţara, nu ştiam limba, nu ştiam nimic", a mărturisit acesta. Micile poveşti din film vorbesc, potrivit acestuia, de modul în care a fost acceptat de unii francezi şi refuzat de alţii.

"Aproape întreg filmul este inspirat din realitate. A trebuit să orchestrez evenimentele pentru a le transforma în metafore", a mărturisit Costa-Gavras, spunând că fiecare scenă din film a fost realizată pentru a fi o metaforă. În peliculă apar, de câteva ori, echipe de filmare. Regizorul a spus că acestea reprezintă tendinţa societăţii moderne de a fi ghidată de media.

"Echipele de filmare sunt plasate în cadru pentru că în societatea de azi trăim o isterie a televiziunii. Sunt atâtea posturi de televiziune... avem parte mai degrabă de spectacol decât de informaţie", a apreciat Costa-Gavras.

Acesta a spus că maeştrii săi în ceea ce priveşte cinematografia nu sunt regizori, ci mai degrabă filme, precum "Fructele mâniei", de John Ford, şi "Cei şapte samurai", de Akira Kurosawa.

Regizorul a spus că "Paradis în Vest" este o producţie specială pentru el, deoarece este primul film pe care l-a turnat în ţara sa natală, Grecia.

"Premiera din Grecia a fost foarte mişcătoare, de aici şi dorinţa mea de a filma din nou în Grecia", a declarat acesta.

Costa-Gavras a mai spus că s-a ataşat şi de România, unde a filmat pentru "Amen" (2002). "Ca regizor, cel mai bun lucru este să ai actori buni. Am un mare respect pentru actori. Pot să facă o poveste bună sau pot să o distrugă", a spus acesta, care a avut ocazia, la conferinţă, să se întâlnească cu membri ai distribuţiei româneşti a filmului "Amen", precum Ion Caramitru, Dorina Chiriac şi Horaţiu Mălăele.

Regizorul a apreciat şi talentul tinerilor cineaşti români. "Filmele de anul trecut arată întoarcerea cinematografului românesc. (...) Cred că nu poate exista un cinema naţional fără sprijin din partea statului.

Regizorii tineri trebuie ajutaţi şi trebuie să li se dea libertate. Am sentimentul că cinematografia românească are un viitor mare", a declarat acesta.