CRĂCIUN 2015. Moş Crăciun, globuri şi brăduţi din origami, la Târgul de la Sibiu - GALERIE FOTO

Într-una din căsuţele cochete din lemn de la Târgul de Crăciun de la Sibiu îşi vinde marfa Emil Dăncău din Râmnicu Vâlcea, care le propune sibienilor şi turiştilor ornamente de sărbători din origami - Moş Crăciun, oameni de zăpadă, globuri sau brăduţi.

Bărbatul spune că acesta este hobby-ul familiei sale, iar povestea a început în urmă cu câţiva ani, când fiul său, elev în clasa a IV-a, trebuia să facă origami pentru şcoală şi i-a plăcut foarte mult. A continuat să realizeze figurine din origami şi în anii următori, iar Emil Dăncău şi soţia sa i-au propus să-l ajute, astfel încât el să aibă mai mult timp pentru lecţii.

”Cu treaba asta ne-am apucat noi să facem origami. S-a învârtit roata. Seara facem piese, oprim televizorul, dăm drumul la radio şi facem piese. Ai hârtiile, ai totul şi le combini să vezi cum dă mai bine. Am mai fost la expoziţii mai mici, acum e practic prima noastră ieşire mare. Am avut piese adunate în timp şi am putut să venim. E o pasiune şi cred că dacă eşti şi motivat financiar un pic mai continui”, afirmă Emil Dăncău.

El spune că este mulţumit pentru că observă că oamenilor le place ceea ce văd la stand, însă şi-ar dori ca aceştia să cumpere mai multe figurine.

”Oamenilor le place, dar unora li se pare scump. Cei care ştiu câtă muncă implică spun că e ieftin. 30 de lei este cel mai scump obiect, un brăduţ ornamental. La un brăduţ lucrezi cam şase ore jumate. De la tăiatul pieselor, asamblat, lipit şi tot ce mai implică. Sunt cam 600 de piese în acel brăduţ. Li se pare scump, dar e multă muncă”, spune bărbatul.

La standul său, clienţii pot găsi obiecte ornamentale din origami la preţuri ce pornesc de la 5 lei.

”Nu este un hobby din care să poţi trăi. Nu e suficient să treacă lumea să zică că e frumos, dar să nu cumpere. Sunt cheltuieli care trebuie acoperite”, explică Emil Dăncău.

Participă pentru prima dată la Târgul de Crăciun de la Sibiu şi spune că a venit pentru că în alţi ani a vizitat oraşul şi târgul ca turist şi i-au plăcut. Anul acesta, la finalul târgului, va face calcule şi va decide dacă va mai veni şi anul viitor.

”Am vrut să vedem cum este. Trei luni am făcut piese de toate culorile. Am făcut zeci de mii de piese, se fac cam 110 piese pe oră, cam o mie de piese pe zi am făcut. Când ai multe piese te apuci şi vezi ce reuşeşti să faci. Soţia are mai multe idei, ea este artistul familiei. Grafica a fost de sus în jos, acum e în scădere vânzarea. Scoatem banii de chirie, dar...vedem. Vom trage linie la final şi vom vedea dacă vom mai veni”, mai spune Emil Dăncău.

Tot pentru prima dată la Târgul de Crăciun de la Sibiu este şi o firmă din Oradea, care vinde ”dinnede” - plăcinte tradiţionale germane. Standul are forma unui castel, iar vânzătorii îmbie trecătorii cu plăcinte calde, proaspăt scoase din cuptorul cu lemne.

Deşi cu vechime pe piaţa românească, firma din Oradea a adus concepul de ”dinnede” în România doar în urmă cu şase luni, Târgul de Crăciun de la Sibiu fiind unul din primele evenimente la care pot fi găsite aceste plăcinte.

”Noi am dorit să aducem în România acest produs pe care îl cunoaştem de la târgurile tradiţionale din Germania. Având standuri în Austria şi Germania (cu un alt produs) încă din 2010, participăm la o serie de târguri şi festivaluri unde am întâlnit uneori «dinnedele» şi am fost impresionaţi de gustul lor şi de felul tradiţional în care se prepară şi se coc (cuptor pe lemne, special pentru «dinnede»)”, explică Raluca Rugan, manager de marketing al firmei din Oradea.

Ea spune că ”dinnedele”, des întâlnite în Germania, au o istorie de peste o mie de ani.

”«Dinnedele» au fost preparate iniţial din surplusul de aluat pe care-l avea brutarul. Cu această lipie testa cuptorul, să vadă dacă este destul de încins. Ele au ca bază un aluat cu făină de secară şi făină de grâu şi sunt asezonate cu diferite ingrediente, tradiţionale fiind brânză maturată şi ceapă, brânză maturată şi cartofi, speck şi ceapă, speck şi cartofi”, afirmă Raluca Rugan.

”Dinnedele” se servesc întotdeauna proaspete, fiind coapte pe loc la stand, în cuptorul pe lemne. Cei care lucrează la stand au învăţat tot procesul pentru a păstra reţeta originală germană.

Raluca Rugan spune că experienţa de la Târgul de Crăciun de la Sibiu nu este pe măsura aşteptărilor.

”Târgul de Crăciun de la Sibiu nu este pe măsura aşteptărilor noastre şi pe măsura renumelui pe care îl are. Promite cam mult, se supraevaluează, realitatea e diferită. Costurile foarte mari de la acest târg probabil ne determină să nu mai revenim în următorii ani, ţinând cont, mai ales, de faptul că în ţară sunt multe alte târguri care «cresc» frumos şi au potenţial mai mare decât Sibiul”, mai spune Raluca Rugan.

Un alt expozant, Teodor Turbatu din Bacău, prezent la Sibiu cu lumânări sculptate manual este încântat de Târgul de Crăciun de la Sibiu. El se află pentru al treilea an consecutiv la Sibiu şi spune că va reveni şi în anii următori.

”Au crescut foarte mult vânzările faţă de anii precedenţi. Am deja clienţii mei, merge vorba şi oamenii care mă apreciază au prieteni care vor şi ei. Îmi place târgul de la Sibiu pentru că are aceeaşi structură, este organizat la fel, iar oamenii deja ştiu unde sunt standurile, nu mai stau să bâjbâie”, spune Teodor Turbatu.

Teodor Turbatu, care este inginer IT şi realizează site-uri pentru diferite firme, face lumânări de diferite dimensiuni din parafină adusă din Rusia.

Preţul unei lumânări mici este de 40 de lei, o lumânare medie costă 60 de lei, iar lumânările mari costă 100 de lei.

Realizarea lumânărilor presupune existenţa unui miez translucid care se scufundă, pe rând, în parafină de diferite culori pentru a realiza mai multe straturi, iar la final se sculptează cu un cuţit forma finală.

”O lumânare mică se realizează în circa 45 de minute. Pentru lumânările medii şi mari timpul este de o oră şi 20 de minute pentru că, de fapt, numărul de straturi este dublu. Sculptarea cu cuţitul este cam la fel, dar durează până se compun straturile de parafină”, explică Teodor Turbatu.

Bărbatul spune că a trimis, iniţial, la Sibiu aproape o mie de lumânări pe care le-a făcut începând din luna septembrie, dar cererea a fost foarte mare şi continuă să producă.

”M-am apucat târziu anul acesta, doar prin septembrie pentru că a fost foarte cald. Lumânările se depozitează într-o magazie fără lumină naturală. Nu trebuie să fie foarte frig, dar să nu bată direct soarele pe ele pentru că se decolorează”, arată el.

Târgul de Crăciun de la Sibiu, aflat la cea de-a IX-a ediţie, se va închide în 3 ianuarie, fiind un proiect cultural iniţiat de Biroul Ataşatului Social al Ambasadei Austriei în România, în parteneriat cu municipalitatea sibiană.

Deschis pentru prima dată în anul 2007, când Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană, Târgul de Crăciun a ajuns cunoscut în întreaga ţără şi reuneşte în acest an expozanţi din 22 de judeţe.