Cristofor Columb a stat la originea propagării sifilisului

Potrivit echipei de cercetători de la Universitatea din Atlanta, SUA, coordonată de profesorul Kristin Harper, exploratorul ar fi adus din Lumea Nouă o bacterie, care ar fi suferit o mutaţie, devenind agent de propagare a sifilisului.

Cercetătorii au analizat 26 de tulpini de treponeme (bacterii) dispersate geografic, utilizând pentru prima dată genetica moleculară, pentru a găsi originea sifilisului, numit şi verolă sau rău napolitan.

Specialiştii au descoperit că tulpinile de treponeme cele mai apropiate de cea a sifilisului (T. pallidum, subspecie a Pallidum), apărută pentru prima dată în Europa în 1495, erau tulpinile vechi, descoperite în America de Sud, care stau la originea pianului (T. pallidum, subspecie a Pertenue). Aceasta este o boală tropicală, asemănătoare cu sifilisul, dar neveneriană, produsă de treponema, manifestată prin leziuni cutanate sau viscerale.

Pianul, o maladie care încă mai există în zonele cele mai sărace ale Africii, Asiei şi Americii de Sud, exista pe atunci în regiunile tropicale ale Lumii Vechi, însă sub o formă diferită din punct de vedere genetic.

Pentru a explica mutarea de la o treponemă la cealaltă, cercetătorii spun că subspecia care stă la originea pianului, obişnuită cu o climă umedă, a trebuit să se adapteze la clima temperată europeană, suferind o mutaţie. Astfel, aceasta s-a transformat în subspecia care stă la originea sifilisului.

În "Candide", Voltaire spunea că exploratorul a "luat, dintr-o insulă din America, aceasă maladie care otrăveşte" organismul. De fapt, Columb şi membrii echipajului său s-au îmbolnăvit de pian.