Dark Bombastic Evening 3 - sau cum se potrivesc muzica, oamenii şi locul, într-un festival

După precedentele două ediţii, desfăşurate în cluburi din Capitală, Dark Bombastic Evening s-a mutat între zidurile cetăţii Alba Iulia, cu scenă, camping, mâncare, băutură şi mai multe distracţii. Zona din cetate administrată de Asociaţia Culturală Ryma, numită şi Centrul Cultural Poarta 7, a găzduit, de vineri până duminică, evenimentul organizat de Doru Atomei cu DonisArt, oferind un spaţiu de desfăşurare mai mult decât prielnic.

Destinaţia a fost atinsă după un drum destul de lung şi obositor, însă întâlneşti destul de repede oameni veniţi din alt capăt al ţării şi auzi că mai sunt şi mulţi străini, printre primii care au intrat în spaţiul festivalului, vineri după-amiază. Oamenii stau la mese la umbră şi discută, merg să vadă ce este expus la standul de haine, accesorii şi CD-uri, mănâncă din bucatele pregătite la faţa locului în ceaune, vizitează expoziţiile prezentate într-un spaţiu interior, iar cei mai cutezători îşi încearcă forţele la peretele de căţărat.

Circa 40 de corturi au putut fi amplasate chiar în spaţiul de desfăşurare al festivalului, într-o mică livadă, mai în spate.

Membri ai trupelor participante sunt în permanenţă printre fani, la discuţii la mese sau la pozat, şi, de asemenea, asistă la concertele celorlalte formaţii care cântă în festival.

Şi modul în care se desfăşoară concertele aici este cu totul deosebit de marile evenimente muzicale din Capitală. Nu există garduri în faţa scenei, se fotografiază cu orice fel de aparat pe toată durata show-ului, la buza scenei, fără nicio restricţie şi fără niciun disconfort. Nu există înghesuială sau forfotă, se stă şi se ascultă, se aplaudă, se aclamă şi cam atât. Astfel se manifestă un public de câteva sute de persoane, dar şi un public de nişă, cunoscător, venit pentru o ocazie deosebită, să-şi asculte muzica preferată, printre sonorităţi foarte diverse.

Dark Bombastic Evening 3 a fost o experienţă inedită, însă, în primul rând din punctul de vedere a ceea ce se întâmpla pe scenă, muzica şi reprezentaţiile diferite fiind completate de o atmosferă aparte.

Vineri şi sâmbătă, concertele s-au desfăşurat de la ora 17.00 până pe la miezul nopţii, fiecare din cele şase trupe programate într-o seară cântând în jur de 50 de minute. În prima seară nu s-a acordat bis, motivaţia fiind că festivalul este astfel conceput, dar trupele de sâmbătă seară şi-au bucurat aproape toţi fanii cu câte un bis.

Seria concertelor a fost deschisă de francezii de la Les Discrets, care au spus că este al doilea show al lor. Vocalul şi chitaristul Fursy Teyssier, Neige de la Alcest la bass, Winterhalter, la tobe, şi solista Audrey Hadorn au adus pe scenă piese metal pline de melancolie, ca "Apres l'ombre" şi "Song for Mountains", aceasta din urmă de pe primul album Les Discrets, lansat anul trecut şi intitulat "Septembre et Ses Dernières Pensées".

A urmat Vulture Industries, din Norvegia, cu un show mai energic, în care liderul trupei, Bjornar Erevik, a cântat plin de patos, cu multă expresivitate, apropiindu-se mereu de public, pe care l-a şi înregistrat în timpul unei piese. În pauze striga întruna "Noroc", ridicând o doză de bere, spre amuzamentul celor prezenţi, care au intrat în joc şi au interacţionat atunci când Erevik şi-a pus un ştreang şi a aruncat capătul sforii în public cerând să fie tras.

Suedezii de la Draconian au venit apoi cu un sound doom şi gothic metal, la două voci - Lisa şi Anders Jacobsson. Draconian au cântat mai multe piese cunoscute, ca "Death, Come Near Me", "The Amrath", "Bloodflower" şi "The Last Hour Of Ancient Sunlight", de pe cel mai recent material, "A Rose For the Apocalypse", lansat în vara acestui an.

Trupa românească Dordeduh s-a bucurat de un mare succes în rândul publicului, vineri seară, revenind pe scenă şi sâmbătă, însă în formula Sunset in the 12th House, un nou proiect prezentat în premieră la Dark Bombastic Evening. De altfel, prezenţa unei trupe româneşti a fost o premieră pentru acest festival, la ediţia a treia.

Francezii de la Alcest şi apoi cei de la Year Of No Light au încheiat prima seară de festival. Alcest, una dintre trupele multaşteptate la eveniment, care a avut primul concert oficial la Bucureşti, anul trecut, a fost întâmpinată cu bucurie şi şi-a încântat fanii din România şi pe cei veniţi în vizită şi de această dată. Totodată, show-ul Year Of No Light a fost o curiozitate a serii, cu o muzică vibrantă ce amplifica parcă acţiunea unui film mut cu vampiri proiectat pe fundal, ca o transă care a rulat continuu.

Sunset in the 12th House, care a deschis a doua seară de concerte, sâmbătă, a avut mai multe piese exclusiv instrumentale, dar şi un cover al piesei "Black Sun" a trupei Dead Can Dance.

A urmat Loell Duinn din Croaţia, cu o muzică ambientală cu influenţe folclorice din zona mediteraneană şi Balcani, o voce feminină încântătoare - Olja Frolo - şi instrumente tradiţionale.

O apariţie plină de culoare, trupa de psychedelic neofolk Hexvessel, din Finlanda şi Marea Britanie, a făcut un show captivant, la mai multe instrumente tradiţionale şi cu accente ritualice.

Seara a continuat în ritmuri neofolk şi dark cabaret, cu fermecătorii Roma Amor, în premieră în România, în timp ce cei de la Rome, din Luxemburg, şi-au făcut intrarea pe scenă pe note de marş triumfal, fiind întâmpinaţi cu aplauze, sunetele dark folk, martial şi ambiental acaparând audienţa piesă cu piesă.

Grecii de la Dirty Granny Tales au încheiat Dark Bombastic Evening 3, sâmbătă noapte, cu un show complex, cu o poveste exprimată în câteva idei, proiectate pe un ecran, prin sunetele acustice şi prin multă teatralitate, cu măşti şi păpuşi, pe scenă. Amintind de Tiger Lillies, care se numără printre artiştii care i-au influenţat, Dirty Granny Tales au ţinut publicul cu răsuflarea tăiată, la fiecare episod al spectacolului, pus în scenă minuţios, fiind ovaţionaţi puternic la final şi revenind pe scenă cu încă o reprezentaţie.

Material de Laura Mitran, laura.mitran@mediafax.ro.