Dumnezeu, ştiinţa, dovezile: Cercetătorii se folosesc de ştiinţă pentru a demonstra că Dumnezeu există

Ar putea descoperirile legate de teoria relativităţii, mecanica cuantică, complexitatea fiinţelor vii, moartea termică a Universului şi, mai presus de toate, Big Bang-ul să îi converteasca pe necredincioşii de astăzi? Autorii cărţii Dumnezeu, ştiinţa, dovezile sunt convinşi că da, notează Le Figaro.

Urmărește

4043 afișări

Pe 18 decembrie, telescopul James-Webb va fi lansat din Kourou, Guyana, şi plasat pe orbită în jurul Soarelui, la 1,5 milioane de kilometri de Pământ. Înlocuitorul lui Hubble va putea descoperi „faţa lui Dumnezeu” în strălucirea slabă a galaxiilor îndepărtate? Cei doi autori ai cărţii Dumnezeu, ştiinţa, dovezile, Michel-Yves Bolloré şi Olivier Bonnassies, nu mai au nevoie de argumente: ei îl văd deja.

Ei urmăresc cu pasiune etapele celei mai uluitoare odisee ştiinţifice a omenirii. În 1992, astrofizicianul câştigător al Premiului Nobel, George Smoot, a fotografiat prima lumină cosmică dintr-un Univers care încă rătăcea, la 380.000 de ani după Big Bang. Imaginea sa arăta ca un oval albăstrui, pătat de şofran şi culori portocalii. El a fost cel care a spus în faţa Societăţii Americane de Fizică: „Este ca şi cum ai vedea faţa lui Dumnezeu”.

Oamenii de ştiinţă şi credinţa

De atunci, observatorii acestui trecut vechi de 14 miliarde de ani au continuat să acumuleze elemente noi, iar deceniile următoare promit că vor fi spectaculoase. „În următorii treizeci de ani, vom avea revelaţii interesante cu privire la cosmologia originilor”, spune astrofizicianul Trinh Xuan Thuan, care este unul dintre acei astrofizicieni credincioşi – este budist – pe care autorii acestei cărţi îl aduc la lumină.

Şi nu este singurul care a pariat pe marele arhitect. S-au făcut câteva studii, de exemplu în Statele Unite, în 2009, unde Centrul de Cercetare Pew a făcut un sondaj intitulat „Oamenii de ştiinţă şi credinţe din Statele Unite”. Aflăm că majoritatea oamenilor de ştiinţă americani cred în „ceva” (51%), iar ateii sunt minoritari (41%).

Bolloré şi Bonnassies citează, de asemenea, un studiu din 2003 realizat de geneticianul Baruch Aba Shalev legat de convingerile religioase ale câştigătorilor premiului Nobel. Arată că 90% din premiile ştiinţifice Nobel sunt identificate cu o religie, dintre care două treimi cu creştinismul. Şi că procentul de atei dintre câştigătorii Premiului Nobel în literatură este de 35%, faţă de doar 10% în rândul oamenilor de ştiinţă.

Desigur, argumentul autorităţii este greşit. Chiar dacă toţi oamenii de ştiinţă ar fi atei militanţi, acest lucru nu i-ar împiedica pe alţii să creadă în Dumnezeu. Dar dă tonul unei schimbări. Deoarece validarea Big Bang-ului la începutul anilor ’60 a satisfăcut cele trei monoteisme – atât de mult corespunde această relatare cu cea a creaţiei Lumii în Vechiul Testament – lăsând deoparte literaliştii care se agaţă de ideea de „o lume creată în şase mii de ani.

Încă din 1951, Pius al XII-lea fusese entuziast: „Într-adevăr, ştiinţa de astăzi a reuşit să asiste la „Fiat lux-ul iniţial”. Dar el a fost, de asemenea, precaut: „Faptele observate până în prezent nu constituie un element de dovadă”. Georges Lemaître, preot şi fizician belgian prea subestimat, care a avut prima intuiţie a Big Bang-ului, ne-a invitat, de asemenea să nu confundam „cosmologia şi teologia”.

Deci, a existat într-adevăr un înainte şi un după Big Bang. Această teorie, acum incontestabilă, a fost mult timp opusă tuturor celor care au respins vechiturile metafizice şi superstiţiile biblice, deoarece a deschis din nou o perspectivă teologică. Autorii ne amintesc de acele episoade uitate ale nazismului şi comunismului, care au luptat împotriva acestor idei, pedepsindu-le cu închisoarea şi condamnarea la moarte.

Chiar şi Albert Einstein

Şi au dreptate să insiste asupra evoluţiei unei ştiinţe din ce în ce mai dogmatice pe probleme religioase. Ateii nu se mai pot baza pe ştiinţă pentru a demonstra că Dumnezeu nu există. Credincioşii pot invoca la rândul lor descoperirile ştiinţei pentru a-l demonstra pe Dumnezeu? Autorii spun ca e posibil. Ei susţin că nimic nu se naşte din nimic şi că, dacă ar exista un Big Bang, ar exista ceva şi mai puternic înaintea lui: o inteligenţă supremă.

Însă, a vorbi despre un „înainte” înseamnă totuşi să te înregistrezi la timp. Dar timpul s-a născut odată cu Big Bang-ul. Deci, este la fel de absurd să ne întrebăm „care este nordul Polului Nord” (Stephen Hawking), precum este să presupunem un eveniment înainte de eveniment, cu o dată înainte de timp. Acest lucru ne lasă cu o întrebare fără răspuns: cum se poate naşte ceva din nimic? Sau, mai prozaic: cine a pornit ceasul?

Un punct este clar: cercetătorii, atei sau nu, acceptă întrebări metafizice. Este deja un mare pas înainte pentru credincioşi, indiferent de credinţa lor particulară. La urma urmei, chiar Albert Einstein ajunsese să accepte ideea unui Dumnezeu, „prima cauză a lucrurilor”. O altă sarcină va fi ca autorii noştri să împace acest Dumnezeu campion al cifrelor şi particulelor cu Dumnezeul iubirii din Noul Testament.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria life-inedit

Citește pe alephnews.ro: Specialiștii britanici au realizat un plan alimentar pentru ultimele zile din an. Cum rămâi fresh până în 2025?

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: dumnezeu,; stiinta,; dovezi

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.