Expoziţie de covoare otomane, la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu

Covoarele erau folosite pentru meditaţie, în timpul rugăciunilor, iar unele dintre aceste covoare, ajunse în colecţia Muzeului Brukenthal, au o vechime de peste patru secole.

"Prezenţa şi conservarea covoarelor otomane în biserici reformate din Transilvania, cu precădere în cele evanghelice, reprezintă un fenomen aparte - argument al disponibilităţii pentru toleranţă şi multiculturalitate a acestui spaţiu - în cadrul căruia semnificaţia iniţială de obiecte de cult s-a modificat. Situate pe importantele drumuri comerciale dintre Turcia şi Europa Centrală (altele treceau prin oraşele-porturi ale Italiei), oraşele din sudul Transilvaniei au reţinut, ca urmare a modei, a utilităţilor care le-au fost conferite şi a gustului local, un important număr de covoare anatoliene, încă de la sfârşitul secolului al XV-lea. Ele erau privite ca un indiciu al bunăstării posesorilor, un simbol al statutului social. Unele dintre acestea au fost donate sau folosite în biserici pentru a marca pietrele tombale sau stranele familiilor care le deţineau, bisericile evanghelice devenind astfel importante păstrătoare ale vechilor covoare anatoliene", se arată într-un comunicat de presă remis, marţi, de Muzeului Naţional Brukenthal.

Muzeul Naţional Brukenthal deţine o importantă colecţie de covoare anatoliene, piese cu o valoare excepţională, prin vechimea, raritatea, calitatea artistică, simbolică şi frumuseţea lor.

Covoarele provin, în cea mai mare parte, de la Biserica Evanghelică din Sibiu, precum şi de la parohiile evanghelice Miercurea Sibiului, Nadeş, Rodbav, Buzd, Nocrich şi Viscri.