Familia lui Churchill l-a implorat pe liderul britanic să nu se convertească la islamism

Celebrul om politic, care a condus Marea Britanie spre victorie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, era atât de ataşat de islamism şi de cultura orientală, încât membrii familiei sale i-au trimis o scrisoare în care au încercat să îl convingă să nu devină musulman, informează independent.co.uk.

Într-o scrisoare din august 1907, femeia care urma să devină în curând cumnata lui Churchill scria: "Te rog să nu te converteşti la islamism. Am remarcat în atitudinea ta o tendinţă pronunţată spre orientalism, tendinţe de paşă. Chiar le-am remarcat!".

"Dacă vei intra în contact cu islamismul, convertirea ta s-ar putea face chiar mai uşor decât presupui tu însuţi. Adu-ţi aminte de sângele tău, ştii la ce mă refer, luptă împotriva acestui gând!", a adăugat ea.

Scrisoarea, descoperită de Warren Dockter, profesor de istorie la Universitatea Cambridge, a fost scrisă de Gwendoline Bertie, care s-a căsătorit cu fratele lui Winston Churchill, Jack.

"Churchill nu s-a gândit niciodată în mod serios să se convertească la islamism", a declarat însă profesorul Dockter. "Era mai mult sau mai puţin ateu în acea perioadă a vieţii sale. Avea însă într-adevăr o anumită fascinaţie pentru cultura islamică, însă acest fapt era ceva comun în rândul britanicilor din epoca victoriană", a adăugat el.

Winston Churchill a avut posibilitatea de a observa societatea islamică atunci când s-a aflat în Sudan, în calitate de ofiţer în armata britanică. Într-o scrisoare expediată lui Lady Lytton, în 1907, Winston Churchill spunea că îşi dorea să fie "un paşă" - un titlu nobiliar în Imperiul Otoman.

Churchill chiar s-a îmbrăcat în haine arabe în interiorul casei sale, împărtăşind acest entuziasm pentru cultura islamică cu bunul său prieten, poetul Wilfrid S. Blunt. Însă profesorul Dockter crede că familia lui Churchill nu a fost niciodată cu adevărat îngrijorată din cauza interesului acestuia pentru religia islamică.

"Lady Gwendoline Bertie era probabil îngrijorată pentru că Churchill urma să plece într-un turneu în Africa şi ştia că Churchill urma să îl revadă pe prietenul său Wilfrid S. Blunt. Acesta era un cunoscut admirator al culturii arabe, un antiimperialist şi poet. Deşi el şi Churchill erau buni prieteni şi se îmbrăcau precum arabii în timpul petrecerilor excentrice organizate de Blunt, ei cădeau de acord de foarte puţine ori", spune profesorul britanic.

În 1940, când Winston Churchill conducea Marea Britanie în războiul contra Germaniei naziste, politicianul britanic a sprijinit proiectul de construire a Moscheii Centrale din Londra, situată în Regent's Park, donând 100.000 de lire sterline în acest scop, cu speranţa de a obţine sprijin din partea ţărilor musulmane în timpul războiului.

Mai târziu, politicianul a declarat în Camera Comunelor că "mulţi dintre prietenii din ţările musulmane" au apreciat foarte mult acel "cadou".

Însă, deşi Churchill nu-şi ascundea admiraţia pentru religia islamică, declaraţiile sale nu erau însă lipsite de anumite critici. "Faptul că în legilaţia mohamedană fiecare femeie trebuie să aparţină unui bărbat, ca un fel de proprietate absolută a acestuia, fie ca soţie, copil sau concubină, va întârzia procesul de eliminare definitivă a sclaviei, până când credinţa islamică nu va înceta să fie o mare putere în rândul oamenilor", scria Winston Churchill în "The River War", volumul său despre vizita lui în Sudan, scris în 1899.

"Deşi musulmani, ca indivizi, au calităţi splendide, influenţa religiei lor paralizează dezvoltarea socială a acelora care urmează preceptele acestei credinţe. Nicio altă forţă retrogradă mai puternică nu există în lume. Departe de a fi muribund, mohamedanismul este o credinţă militantă şi prozelitistă", a adăugat el.

Profesorul Dockter, care l-a asistat pe primarul Londrei, Boris Johnson, să scrie o carte despre Winston Churchill, a descoperit această scrisoare inedită în timp ce făcea cercetări pentru următorul său volum despre fostul premier britanic, care se va intitula "Winston Churchill and the Islamic World: Orientalism, Empire and Diplomacy in the Middle East".