Filmul "The Avengers" nu este pe placul Pentagonului! Ce reproşează armata americană producătorilor de la Marvel?

Ministerul Apărării din Statele Unite împrumută cu regularitate material militar producţiilor de la Hollywood. Cu toate acestea, a refuzat să colaboreze cu Marvel Studios, compania care a produs "The Avengers", considerând că această peliculă este incompatibilă cu imaginea armatei americane, informează lefigaro.fr.

Se numeşte Captain America, poartă un costum în culorile drapelului american şi luptă pentru a salva Statele Unite de o invazie. Totuşi, cel mai recent film în care apare acest personaj, "The Avengers", a fost respins de Pentagon. Ministerul american al Apărării consideră că relaţiile ierarhice dintre supereroii din acest film şi autorităţile guvernamentale sunt mult prea ambigue. Din acest motiv, oficialii americani au refuzat să colaboreze cu Marvel Studios pentru a le furniza echipamente militare, aşa cum au făcut-o pentru alte două filme de acţiune, "Battleship" şi filmele din franciza "Transformers".

Aşa cum o ştiu deja fanii acestui film sau ai romanelor de benzi desenate, "Răzbunătorii" reprezintă un grup de bărbaţi şi femei cu puteri extraordinare, format de S.H.I.E.L.D., o organizaţie internaţională secretă (cel puţin, la început) care luptă pentru menţinerea păcii. Tocmai aici apare problema: nu se ştie exact cine dirijează această organizaţie. Prezentată implicit, fie ca un fel de super-CIA (deci la ordinul guvernului american), fie ca un braţ armat al ONU (deci la ordinul unei adunări de şefi de state), organizaţia S.H.I.E.L.D. pare să asculte mai ales de directorul ei, Nick Fury - interpretat în film de actorul american Samuel L. Jackson -, un fost mercenar care acţionează adeseori după cum vrea el.

Tocmai această insubordonare, erijată în exemplu (Fury refuză în mod deschis să urmeze ordinele superiorilor şi salvează astfel milioane de vieţi), şi această lipsă de fidelitate a super-eroilor (nici ei nu ezită să îşi urmeze instinctele, în ciuda directivelor primite) displace Pentagonului. "Nu putem să împăcăm caracterul fictiv al acestei organizaţii internaţionale şi locul nostru în aceasta", a explicat Phil Strub, oficialul american care asigură legătura dintre Hollywood şi ministerul Apărării. "În faţa cui răspunde S.H.I.E.L.D.? Noi (forţele armate americane, n.r.) lucrăm pentru S.H.I.E.L.D.? Ne-am lovit de acest obstacol şi am decis că nu putem face nimic în această privinţă", a adăugat Strub.

În afară de câteva camioane, toate echipamentele militare care apar în "The Avengers" (avioane de vânătoare F-22 Raptors, de exemplu) au fost create cu ajutorul tehnologiei digitale, din cauza lipsei de cooperare cu armata. De obicei, armata americană împrumută cu amabilitate (sau închiriază la preţuri mici) aparatele sale pentru filmări, fapt care permite studiourilor să evite să cheltuiască sume importante pe efecte speciale. Aşa au stat lucrurile pentru seria "Transformers" regizată de Michael Bay sau şi mai recent pentru filmul "Battleship", care prezintă forţele militare din marina americană - secretarul de stat pentru Marină, Ray Mabus a avut chiar o apariţie episodică în film. Colaborarea Hollywoodului cu Pentagonul merge uneori chiar mai departe de atât: în mai 2011, imaginile din "X-Men: Cei Dintâi" au fost utilizate pentru a promova angajările în armata americană. Spoturile publicitare folosite îi invitau astfel pe potenţialii recruţi să devină super-eroi în lumea reală.

În schimbul ajutorului oferit, ministerul Apărării consideră în mod logic ca producătorii filmului să acorde o imagine pozitivă a forţelor armate americane. Într-un interviu acordat în 1994 revistei Variety, Phil Strub definea astfel criteriile potrivit cărora Pentagonul va alege să sprijine sau să nu sprijine un anumit film: "În ce fel poate producţia care ne este propusă să fie benefică pentru armată? Poate ea să ajute procesul de recrutare? Este ea în concordanţă cu politica actuală?".

Super-eroii din "The Avengers" nu au răspuns acestui imperativ, dovedind, probabil, că nu sunt acele modelele docile de patriotism american cu care sunt asociaţi adeseori ceilalţi super-eroi. Cazul organizaţiei S.H.I.E.L.D., care a contrariat Pentagonul, reprezintă de fapt una dintre marile teme de reflecţie propuse de Marvel. Prin intermediul ei sunt puse sub semnul întrebării problematicile binecunoscute ale puterii şi democraţiei: trebuie oare securitatea să primeze în faţa libertăţii? Un soldat trebuie să respecte întotdeauna ordinele? Ce înseamnă patriotismul?.

În volumele de benzi desenate (în special în "Civil War") - şi poate, în curând în filme -, membrii din echipa "Răzbunătorilor" găsesc răspunsuri diferite la aceste întrebări. Unii, cu Iron Man în frunte, consideră că trebuie să se supună unei autorităţi guvernamentale, mergând până într-acolo încât se lasă analizaţi şi apoi înscrişi ca agenţi speciali pentru a servi mai bine patria. Alţii, precum Captain America, refuză acest sistem care i-ar aduce la bunul plac al politicienilor şi refuză orice altă formă de fidelitate în afară de aceea pentru omenire. Cu toţii au dreptate, cu toţii sunt super-eroi. Este dificil în aceste condiţii să separi binele de rău.

În final, ceea ce reproşează Pentagonul producătorilor filmului "The Avengers" este faptul că pelicula nu desemnează în mod clar inamicul (extratereştri care invadează oraşul New York sunt ei oare mai răi decât guvernanţii care vor să lanseze bomba atomică asupra oraşului pentru ca invazia să nu se propage?). Potrivit editorilor site-ului lefigaro.fr., Pentagonul reproşează de fapt producătorilor de la Marvel Studios că au creat un blockbuster prea inteligent.