Video Fosta reşedinţă a Ceauşeştilor a fost deschisă oficial publicului. Palatul e neschimbat, după 26 de ani - VIDEO

În Bulevardul Primăverii, la numărul 50, sâmbătă după-amiaza zeci de oameni stau la coadă pentru a vedea fosta reşedinţă a familiei Ceauşescu. Deşi au făcut rezervare înainte pentru a putea vedea casa în care cuplul de dictatori şi cei trei copiii au locuit înainte de '89, oamenii sunt nervoşi că nu pot intra imediat.

Vicepremierul Vasile Dîncu şi mai mulţi miniştri din Cabinetul Cioloş au ţinut o conferinţă de presă pentru a marca deschiderea oficială către public a imobilului, lucru care a decalat puţin rezervările. Un domn îmbrăcat cu o haină groasă de lână ţipă la staff-ul de la poartă, nemulţumit că a văzut oficialii intrând fără să stea la rând.

Palatul Primăverii, aflat în administrarea RAAPPS, este deschis publicului, după 26 de ani de la căderea comunismului în România. Tot după 26 de ani, la reşedinţa foştilor dictatori a venit şi Cristian Gheorghiu, care lucra aici înainte de '89. Ultima dată când a văzut reşedinţa a fost în 22 decembrie 1989, când oamenii au luat cu asalt "palatul Ceauşeştilor" pentru a vedea dacă au robinete de aur sau nu. Mai târziu s-a dovedit că robineţii din "aur masiv" de fapt erau doar auriţi. O dată pe an venea o persoană care îi aduna pe toţi din casă şi îi ducea la Trezorerie pentru fi suflaţi cu un gram de aur.

Gheorghiu, deşi nu era un apropiat al familiei, i-a cunoscut pe aceştia suficient cât să afirme că "ea era rea, nu el". Nicolae Ceauşescu era prietenos şi chiar se amuza de bancurile al căror personaj principal era, pe care i le spuneau cei de la Securitate, susţine Gheorghiu.

Palatul nu s-a schimbat în ultimii 26 de ani, însă "nu e întreţinut". De asemenea, în ceea ce priveşte arhitectura şi decoraţiunile, deciziile au fost luate de arhitecţi, singura "pretenţie" a familiei Ceauşescu fiind ca pe terase, mozaicul să fie cu motive olteneşti, îşi aminteşte fostul angajat al familiei.

Pentru turişti, turul în imobil începe din vestibul, unde este o garderobă pentru vizitatori. De aici se pot cumpăra bilete de intrare cu 30 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru elevi studenţi şi pensionari. Veteranii de război şi eroii revoluţiei pot intra gratuit.

Din vestibul se intră în holul principal, cu mobilier în stil Renaştere şi decoraţiuni abundente "aurite". Tot din vestibul, prin partea stângă, se intră în biroul lui Nicolae Ceauşescu, cu mobilier din lemn masiv de nuc şi pereţi acoperiţi în întregime cu lambriuri de lemn, decoraţi cu arabesc sculptat. Următoarea încăpere, care comunică cu holul principal şi biroul dictatorului, este un salon cu o tablă de şah. Ghidul spune că lui Nicolae Ceauşescu îi plăcea să joace şah, însă în aceast salon lua şi lecţii de matematică, limba română, politică.

Cele două încăperi au cele mai preţioase covoare ale palatului, primite cadou de la ultimul monarh al Iranului, Mohammed Reza Şah Pahlavi, iar în salon sunt expuse mai multe fildeşuri africane, probabil cadouri primite de la omologii săi din Africa.

Tot la parter este şi living-room-ul familiei, sufrageria şi încăperea pentru micul dejun. Deşi "legenda" spune că familia Ceauşescu era cumpătată în luatul mesei, sufrageria este expusă publicului cu masa pregătită pentru 12 musafiri, cu tacâmuri argintate, pahare din cristal. În living-room Ceaşuşescu o asculta pe cântăreaţa sa preferată, Ioana Radu.

Familia fostului preşedinte american Richard Nixon a fost primită la reşedinţa cuplului Ceauşescu, de altfel fiind singurii musafiri importanţi din Primăverii 50.

Fiecare din cei trei copii aveau câte un apartament în reşedinţă, cel al lui Valentin Ceauşescu este situat la parter, iar al Zoei şi al lui Nicu sunt la etaj. Tot la etaj este şi apartamentul de zi al Elenei Ceauşescu şi apartamentul de noapte, împărţit de cuplul de dictatori. În dormitorul comun al soţilor Ceauşescu este şi o canapea pe care dormeau cei doi labradori negri, câinii având şi o canapea specială pentru stat pe timpul zilei.

În apropierea apartamentului prezidenţial sunt un dressing şi o cameră de probă, unde acum sunt expuse unele din hainele dictatorilor. În timpul iernii, familia Ceauşescu se putea bucura de o seră cu plante exotice, din care a mai rămas un palmier şi un mandarin. Alături de grădina de iarnă este un salon de meditaţie.

Familia Ceauşescu avea la dispoziţie un centru de tratament şi două încăperi doar pentru îngrijirea părului. De asemenea, cuplul prezidenţial se uita la filme, cele mai multe româneşti, din sala de cinema aflată lângă cramă.

Reşedinţa este dotată cu piscină, cu pereţii decoraţi cu mozaic monumental. Piscina găzduieşte momentan o expoziţie cu fotografii ale familiei, în posturi mai relaxate decât în pozele oficiale.

De la piscină, turiştii sunt îndrumaţi către grădina de vară, unde încă mai sunt trei păuni. La teminarea turului, care durează în jur de 45 de minute, turiştii găsesc şi o cafenea, apoi trebuie să treacă prin pergolă pentru a ajunge la locul de pornire.

Fostul angajat al Ceauşeştilor, Cristian Gheorghiu, îşi aminteşte că pe vremea când el lucra la reşedinţă, şobolanii mai mişunau pe proprietate, iar în fiecare vară, cât erau Ceauşeştii la Neptun, angajaţii făceau eforturi titanice să scape familia de gândacii care mişunau mai mereu prin bucătărie.