GALERIE FOTO Aproape 200 de daci, romani şi gladiatori reînvie istoria şi legendele cetăţilor dacice din Alba

Aproape 200 de luptători daci, romani şi gladiatori reînvie istoria, dar şi legendele cetăţilor dacice, în cadrul unui festival de profil desfăşurat, sâmbătă şi duminică, în comuna Săsciori, judeţul Alba, în care se organizează tabere antice, ateliere meşteşugăreşti şi ritualuri de incinerare.

Urmărește
787 afișări
Imaginea articolului GALERIE FOTO Aproape 200 de daci, romani şi gladiatori reînvie istoria şi legendele cetăţilor dacice din Alba

Aproape 200 de daci, romani şi gladiatori reînvie istoria şi legendele cetăţilor dacice din Alba

VEZI GALERIA FOTO MAI JOS

În judeţul Alba există cinci cetăţi dacice – Cetatea de Baltă, Cricău, Ighiu, Săsciori şi Cugir –, iar Festivalul Cetăţilor Dacice se desfăşoară, anual, pe rând, în fiecare, pentru promovarea tradiţiilor, patrimoniului şi potenţialului turistic.

Pe lângă evenimente culturale şi spectacole, lupte între daci şi romani, ateliere antice, concerte în aer liber, festivalul mai cuprinde Decathlonul Dacic – un concurs între echipele de voinici ale cetăţilor dacice din Alba. Acesta se desfăşoară duminică şi are mai multe probe inedite: „Arcul viteazului” – tir cu arcul, „Rapid şi puternic” – transport 25 kilograme de nisip, „Suliţaşul Cetăţii” – aruncarea suliţei la distanţă, „Cel mai iute de picior” – ştafetă, alergare cu mielul, „Braţul de fier” – skandenberg, „Să ne unim forţele” – tras cu frânghia, „Luptător dac” – luptă pe butuci, „Voinicul din Cetate” – aruncarea bolovanului, „Îndemânare şi curaj” – căţăratul pe catarg, „Cărăuşii Cetăţii” – transport apă în ciubere.

Anii trecuţi, echipa câştigătoare aducea festivalul acasă, însă pentru că unii erau foarte puternici, s-a luat decizia ca evenimentul să se organizeze itinerant.

În acest an, festivalul este găzduit de comuna Săsciori, localitate pe raza căreia se află cetatea dacică de la Căpâlna.

Festivalul Cetăţilor Dacice a început, sâmbătă, cu întrecerile generaţiei „pui de dac”, un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană la care au participat elevi de la şcolile din localităţile: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori. Întrecerea a fost câştigată de ”puii de dac” din Cetatea de Baltă şi Săsciori.

Festivalul Cetăţilor Dacice continuă, sâmbătă, cu tabere şi ateliere meşteşugăreşti antice: prelucrare os, prelucrare lemn, monetărie, întreţinere echipamente, jocuri romane, plante dacice, metalurgie, scriptoria, fierărie, metaloplastie, bucătărie, antrenamente soldaţi şi antrenamente gladiatori.

La activităţile din tabăra dacică şi la spectacole participă: Garda Apulum – Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca, Geto-Dacii din Moldova – Iaşi, Geto-Dacii Subcarpatici – Piteşti şi Nimfele Daciei – Zalău.

Pe parcursul zilei vor avea loc şi demonstraţii de luptă, dansuri antice, lupte de gladiatori dar şi o prezentare şi demonstraţii militare daco-romane.

În cursul serii este programată marea bătălie dintre daci şi romani care se va desfăşura ca un asediu al Cetăţii Căpâlna, spectacol realizat de membri trupelor de reconstituire istorică prezente la festival.

Seara se va încheia cu un recital de muzică uşoară cu Ana Maria Oltean, Martina Huter, Bianca Chiorean dar şi un concert susţinut de Talisman. Petrecerea dacică va continua până spre miezul nopţii cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare specific dacilor şi dansuri ale frumoaselor nimfe.

Evenimentul se încheie duminică, atunci când va avea loc un spectacol folcloric

Potrivit Centrului de Cultură ”Augustin Bena” Alba, organizator al evenimentului, Cetatea Dacică de la Căpâlna, din comuna Săsciori, este una dintre cel mai bine conservate cetăţi dacice din România, istoricii spunând că probabil a fost înălţată de Burebista.

”Cetatea este poziţionată strategic la o altitudine de aproape 650 de metri având o poziţie dominantă pe Valea Sebeşului. Fortificaţia avea ziduri de piatră, însă istoricii care au cercetat-o spun că nu era foarte bine fortificată şi apărată astfel încât romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări. Ceatatea dacică de la Căpâlna a fost cercetată amplu în perioada 1982 – 1983 descoperindu-se aici numeroase artefacte din periaoda dacică precum unelte de fier, obiecte de podoabă, ceramică sau chiar monezi romane”, arată Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba, într-un comunicat de presă.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici