Unul din 25 de oameni au fumat canabis cel puţin o dată în viaţa lor

Cifrele, obţinute de la Biroul ONU pentru Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii/United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), arată că, în 2006, unul din 25 de oameni, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, au avut cel puţin o experienţă de consum de canabis.

Rezultatele studiului, realizat de profesorii Wayne Hall, de la School of Population Health din cadrul Universităţii Queensland din Brisbane, şi Louisa Degenhardt, de la National Drug and Alcohol Research Center din Universitatea New South Wales din Sydney, au fost publicate de The Lancet.

Studiul mai conţine, pe lângă datele de la UNODC, o trecere în revistă prin literatura medicală de specialitate din ultimii 10 ani privind efectele consumului de canabis asupra sănătăţii.

Care este cel mai bun aeroport din lume? Are spa-uri, un muzeu și chiar un cinematograf

Grindeanu: Astăzi încep forările pe magistrala care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni

Cercetarea a revelat că cel mai mare consum de canabis era în SUA, Australia şi Noua Zeelandă, şi apoi în ţările europene. În Asia, Africa şi America, existau 31, 25 şi respectiv 24% din consumatorii de canabis din lume, în Europa – 18%, iar în Oceania – 5%.

Australia şi Noua Zeelandă aveau cea mai mare rată a consumului – 8% din populaţia cu vârste între 15 şi 64 de ani. Însă, în ambele ţări consumul era în declin, ca şi în Europa Occidentală. În schimb, consumul de canabis era în creştere în unele ţări cu o economie slab dezvoltată din America de Sud şi Africa.

De asemenea, studiul a mai revelat, citând o cercetare făcută în America de Nord, că 10% dintre cei care au încercat canabisul au devenit consumatori zilnici, în timp de între 20 şi 30% – consumatori săptămânali. În medie, 9% dintre cei care au fumat canabis devin dependenţi de acest drog, în timp ce riscul de dependenţa de nicotină este de 32%, de heroină – 23% şi de alcool – 15%.

Consumul de canabis începe în mod normal în anii adolescenţei, cunoaşte un vârf între 20 şi 25 de ani şi descreşte pe măsură ce tinerii lucrează cu normă întreagă, se căsătoresc şi au copii.

În SUA, Australia şi Noua Zeelandă, cei care fumau regulat canabis erau mai susceptibili să folosească ulterior şi alte droguri ilicite, inclusiv cocaină şi heroină.

Consumul de canabis în timpul sarcinii poate reduce greutatea copilului la naştere, dar nu pare să producă malformaţii.

Printre efectele nocive resimţite de cei care practică un consum intens, cele mai frecvente sunt dificultăţile de învăţare, concentrare şi memorare.

Consumatorii prezintă şi un risc sporit de a avea un accident de maşină şi de boli cardiovasculare. Totodată, consumul de canabis afectează funcţia respiratorie, dar cum majoritatea consumatorilor sunt şi fumători de tutun, nu se poate determina exact influenţa canabisului asupra riscului de cancer pulmonar de exemplu.

De asemenea, canabisul pare să aibă efecte şi asupra sănătăţii mentale, cauzând crize de anxietate sau sporind riscul de schizofrenie, la cei predispuşi.

În ceea ce priveşte sănătatea publică, efectul consumului de canabis este „probabil modest”, prin comparaţie cu cel al consumului de alcool, tutun şi alte droguri ilegale.