„Îndrăzneala de a spera” de Barack Obama, în librăriile din România

Reeditat în Statele Unite la editura Vintage, pe 15 iulie, sub titlul "The Audacity of Hope: Thoughts on Reclaiming the American Dream", volumul prezintă viziunea lui Barack Obama despre cum pot fi depăşite neînţelegerile politice pentru a ataca probleme concrete.

El analizează insecuritatea economică crescândă a familiilor americane, tensiunile rasiale şi religioase din stat şi ameninţările transnaţionale – de la terorism la pandemii – care se adună dincolo de graniţele Statelor Unite.

Candidatul democrat la preşedinţia Statelor Unite vorbeşte, de asemenea, despre rolul pe care îl joacă credinţa într-o democraţie – despre domeniile unde este vitală şi despre cele unde nu trebuie să se amestece niciodată.

Câte zile libere mai au românii în 2025. Calendarul complet

13:44

Incident cu torțe și fumigene în Parlamentul sârb. Unei deputate i s-a făcut rău

13:40

La baza poveştilor lui despre familie, prieteni, membri ai Senatului şi chiar despre preşedinte stă căutarea neobosită a unei legături: fundamentul pentru un consens politic dătător de speranţă.

În iulie 2004, Barack Obama a electrizat participanţii la convenţia naţională a Partidului Democrat cu un discurs care se adresa americanilor din întregul spectru politic.

Mai ales o expresie a rămas fixată în mintea ascultătorilor, ca un memento, – "îndrăzneala de a spera". El s-a referit la faptul că, în ciuda tuturor neînţelegerilor şi conflictelor din istoria Statelor Unite, americanii au fost întotdeauna călăuziţi de un optimism tenace în ceea ce priveşte viitorul.

După sute de declaraţii publice şi zeci de dezbateri televizate, candidatul democrat la preşedinţia Statelor Unite, Barack Obama, rămâne o personalitate care intrigă.

"Victoria lui Barack Obama în alegeri ar reprezenta o schimbare fenomenală pentru Statele Unite şi pentru întrega lume", a declarat recent Kofi Annan, fost preşedinte al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Barack Obama scrie, de asemenea, cu un ton surprinzător de intim şi cu un umor autopersiflant, despre acomodarea lui cu funcţia de senator, despre încercarea de a echilibra cerinţele funcţiei publice cu ale vieţii de familie şi despre propriul angajament religios din ce în ce mai profund.