Harghita: Peste 1.500 de persoane la Festivalul "O mie de fete secuience" - FOTO

La ora 09.30, peste 1.500 de participanţi veniţi din judeţele Covasna şi Mureş, din Depresiunea Giurgeului, din toate colţurile judeţului Harghita şi chiar din Ungaria, s-au adunat pe platoul din faţa Palatului Administrativ, în centrul oraşului, animat de grupurile folclorice care au prezentat dansuri specific zonei de provenienţă.

Ei au fost salutaţi de preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamaş Şandor, care a venit la festival însoţit de "333 de persoane din zona istorică Trei Scaune", adică fosta denumire istorică a judeţului, şi de preşedintele Organizaţiei Teritoriale Ciuc a UDMR, Borboly Csaba.

"Dragi secui, priviţi în jurul vostru şi vedeţi: acesta este Ţinutul Secuiesc, mulţimea adunată aici este baza autonomiei noastre! Degeaba spun unii, iritaţi, că noi nu existăm. Astăzi suntem aici, iar ei ne pot vedea în fiecare zi cum trăim şi înflorim. Astăzi înfloreşte armonia de culori a portului popular, cu negru şi roşu, verde şi albastru, caracteristice Secuimii. Femeile şi fetele secuience îşi ţes şi sufletul în portul nostru tradiţional, în care, o dată pe an, cerem binecuvântarea Sfintei Fecioare Maria de la Şumuleu. Întâlnirea celor o mie de fete secuience are ceva mistic, are forţa primară strămoşească ce ascunde farmecul fetelor şi femeilor noastre. În culorile roşu şi negru se află istoria noastră de o mie de ani, iubirea faţă de pământul natal, nereuşitele şi luptele noastre, dar şi rezultatele, bucuriile şi, bineînţeles credinţa noastră într-un viitor mai bun", a declarat Tamas Sandor.

El le-a urat participanţilor să aibă parteneri de viaţă de încredere, un viitor sigur "acasă, în Ţinutul Secuiesc" şi "încă o mie de fete secuience", care să le sporească familiile.

De pe platoul din faţa Palatului Administrativ, defilarea festivă a grupurilor folclorice reunite a urmat, pe jos sau în căruţe trase de cai, pline pâna la refuz cu tineri îmbracati în straie populare, traseul către Catedrala Franciscană de la Şumuleu, locul desfăşurării slujbei religioase.

Sărbătoarea va continua în şaua dintre Şumuleu Mic şi Şumuleu Mare, cu dansuri populare, diferitele jocuri, prezentări ale modalităţilor de confecţionare a costumelor populare, concursul celor mai deosebite costume populare.

Peste 70 de ansambluri folclorice din Harghita, Covasna, Mureş şi din Ungaria vor evolua pe scenă, iar de la ora 15.00 membrii Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita vor prezenta un spectacol festiv inspirat din folclorul tradiţional, o oră mai târziu fiind programat dansul comun al ansamblurilor participante la festival.

Şi la ediţia din acest an au fost organizate expoziţia şi târgul de produse meşteşugăreşti, la care şi-au anunţat participarea 60 de meşteşugari, dar nu lipseşte nici cortul unde sunt prezentate tehnicile de confecţionare a costumelor tradiţionale, o noutate fiind parada portului popular, unde din acest an vor fi premiaţi şi bărbaţii.

"Această sărbătoare este cea mai mare din Ţinutul Secuiesc şi ne străduim să ne aducem aportul în fiecare an la reuşita acestui eveniment”, a spus Andras Mihaly, directorul Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita.

Festivalul, organizat de fundaţia cu acelaşi nume din Miercurea Ciuc, în colaborare cu Primăria şi cu Ansamblul Naţional Secuiesc Harghita, îşi are originile în urmă cu peste opt decenii.

La sfârşitul anilor '20, mulţi secui au fost nevoiţi să-şi părăsească temporar locurile de origine, în cautare de lucru, risipindu-se în toate colţurile ţării şi chiar peste graniţe, iar mulţi nu s-au mai întors în locurile natale. Prima încercare de a-i aduna pe cei plecaţi a făcut-o etnograful Domokos Pal Peter, în anul 1931, devenind, astfel, iniţiatorul festivalului anual al celor "O mie de fete secuience".

În urmă cu zeci de ani, sărbătoarea era prilej de însuratoare pentru feciorii din zona şi, astfel, manifestarea avea rolul de a-i reuni pe tineri în scopul întemeierii unei familii.

Interzisă de regimul comunist, începând cu anul 1945, manifestarea a fost reluată în 1990, iar rolul ei a devenit acela de a păstra tradiţia, valorile culturale şi identitatea maghiarilor din centrul Transilvaniei.