Împăratul şi împărăteasa Japoniei sărbătoresc nunta de aur - GALERIE FOTO

Mai multe ceremonii au fost organizate la palatul imperial din Tokyo. Piesa centrală a fost ceremonia servirii ceaiului, la care au participat, în afara cuplului imperial japonez, o sută de cupluri care s-au căsătorit în urmă cu 50 de ani.

Împăratul Akihito, în vârstă de 75 de ani, a declarat, în timpul unei conferinţe de presă organizată înainte de ceremonie, că este "fericit pentru că a primit atât de multe felicitări" cu ocazia nunţii de aur, adăugând, totuşi, că a primit aceste urări "cu sufletul trist, din cauza situaţiei economice dificile prin care trece poporul".

Pe plan personal, împăratul Akihito s-a declarat bucuros de faptul că soţia "i-a fost întotdeauna aproape, ocupându-se de chestiunile familiale".

Împărăteasa Michiko, în vârstă de 74 de ani, a rememorat primii ei ani de căsătorie, pe care i-a trăit "cu nelinişte", din cauza noilor ei îndatoriri oficiale. În prezent, însă, ea consideră că "e un adevărat vis să poţi să sărbătoreşti nunta de aur alături de Majestatea Sa".

GALERIE FOTO

Fiica unui magnat din industria făinei, Michiko a făcut cunoştinţă cu Akihito, pe atunci prinţul moştenitor al Japoniei, pe un teren de tenis dintr-o staţiune de munte foarte în vogă în epocă, în apropiere de oraşul Nagano.

Mariajul lor a fost celebrat cu mult fast în 1959, tinerii miri fiind plimbaţi prin tot oraşul Tokyo într-o caleaşcă de gală trasă de cai, în mijlocul unei mulţimi formată din o jumătate de milion de persoane.

Prima împărăteasă din era modernă, fără a avea o origine nobiliară, Michiko s-a ocupat ea însăşi de cei trei copii ai ei, doi băieţi şi o fată, întrerupând astfel tradiţia seculară potrivit căreia urmaşii cuplului imperial erau crescuţi de o doică.

Presa niponă a salutat capacitatea împăratului Akihito de a-şi respecta rangul, fiind "un simbol al statului şi al unităţii poporului", aşa cum prevede constituţia japoneză adoptată după 1945.

Devenit împărat în 1989 - după decesul tatălui său, împăratul Hirohito, considerat un fel de semizeu cu o funcţie pur onorifică, după înfrângerea din cel de-al Doilea Război Mondial -, Akihito a înmulţit numărul acţiunilor de caritate, respectând tradiţiile palatului imperial.

Împăratul şi soţia lui s-au apropiat de popor, au remarcat jurnalele nipone, efectuând numeroase vizite în ţară. Cuplul imperial a emoţionat opinia publică japoneză atunci când a îngenunchiat în faţa supravieţuitorilor teribilului cutremur din Kobe, în 1995, un gest de neimaginat cu doar câteva decenii în urmă, într-o epocă în care împăratul nipon nu se adresa niciodată poporului.

"Am întotdeauna în minte ceea ce spune constituţia (...) şi încerc să răspund aşteptărilor publicului", a mărturisit împăratul Akihito, pentru care rolul simbolic acordat funcţiei sale "corespunde mai bine tradiţiei imperiale" decât funcţiile politice atribuite împăratului japonez până în 1945.

Presa niponă a scris, totuşi, în numeroase ocazii, despre îngrijorarea faţă de viitorul dinastiei, unul dintre marile motive de nelinişte ale împăratului, deoarece, potrivit unei legi din 1889, succesiunea la tron se transmite doar pe linie masculină.

Prinţul moştenitor Naruhito şi soţia lui, Masako, au doar o fiică, iar acest fapt a relansat dezbaterea referitoare la succesiunea la tron pe linie feminină.

Naşterea unui băieţel, în 2006, fiul lui Akishino, fratele prinţului moştenitor, a calmat, fără să rezolve însă, tensiunile legate de problema succesiunii la tronul Japoniei.