INTERVIU cu RIMARU de la trupa RACLA: "România e o ţară de care să plângi. Şi apoi să fii mai bun ca să o faci mai bună"

Reporter: Lovind în Cine vrea să fie vagabond, sunteţi vagabonzi? Ce-i vagabondul?

Rimaru: Vagabondul este un personaj fără rost şi fără ţintă. Bagabondul, în schimb, are un rost şi o ţintă: să se autovalideze ca apartenent la un layer social cu care el asociază „jmecheria” şi „valoarea”. Piesa „Bagabonţi” de pe „Raport major” urmăreşte destinele a două astfel de caractere, care îşi setează fiecare o ţintă în viaţă, fiecare după cât poate. La final peştele mare îl înghite pe cel mic, iar sângele apă se face.

Reporter: Cultura nu mai are valoare. De ce bagi versul greu de livresc?

Rimaru: Cultura, ca şi orice altceva, are exact valoarea pe care i-o acordăm. Frumuseţea stihului contrapus “stihl”-ului e în ochii cititorului, versul greu e doar pentru minţi cu pete albe nehaşurate, flow-ul dibaci ia de urechi neascultătorul. De ce? Scânteie iniţială plus cartografie mentală. Love.

Reporter: Cum de te rupi în rime inteligente? Ce-nseamnă inteligenţa?

Rimaru: Acest „de” mă pune în încurcătura. Era mai bine dacă întrebai „cum te rupi în rime inteligente?”, pentru că aş fi putut detalia despre procesul artistic, despre inspiraţie, despre flow, despre metrică, despre mesaj, scop, rost. Inteligenţa înseamnă să renunţi la „de”. Fuck the „de”.

Reporter: Ce înseamnă cu adevărat protestul?

Rimaru: Să aloci energii împotriva cuiva sau a ceva care ţi se pare că-ţi strică filmul, ţie şi alor tăi. În general e bine să protestezi împotriva ceva-urilor, pentru că cineva se poate schimba sau înlocui, în timp ce acel ceva care l-a generat poate rămâne la fel. De aceea, ceva-urile se înconjoară cu cineva-uri cu mass appeal, apoi le rotesc, apoi le scindează în facţiuni aparent antagonice, le cresc, le distrug, nimic nu se schimbă. Prima formă de protest individual împotriva ceva-urilor este educaţia, iar prima formă de protest colectiv este conştiinţa apartenenţei la un neam, o istorie, o misiune. Este motivul pentru care aceste două forme de protest sunt înăbuşite cu bună rea ştiinţă – pentru că toate celelalte forme de protest care le urmează sunt mult mai uşor de suprimat.

Reporter: Ce este ”modul bullshit”?

Rimaru: O înţelegere eronată a unui vers RACLA. În „Clasici” eu spun <<Descarcerat din dubii învingi noobii le zici “Stai să vă recit ceva” deja-s la modul „bullshit”>>, exprimând o efuziune care se stinge în indiferenţa şi batjocura celor din jur, aceştia ştiind deja că orice demers către poezie şi recitarea ei (rappingul) este automat ceva cu care nu vor să relaţioneze. La modul poetic.

Reporter: Cum rupi norme într-o lume în care se rup norme zilnic pe FB?

Rimaru: Ieşind de pe Facebook. Viaţa se trăieşte offline. Web 2.0 a creat condiţiile autovalidării prin turmă – trolling, hate, copii cu ciungă-n păr se dau smardoi de tastatură, oricine are o părere pe care ţi-o bagă pe gât cu autoritate grobiană, identităţile se pierd într-o masă amorfă de celule razna. Cancer. Iar în extrema cealaltă, Facebook-ul e complimentary mirror-ul unde suntem populari, frumoşi, interesanţi, de succes. Problema e că atunci când faci orice conţinut „likeable” îţi asumi viralizarea jegului, prăjelii şi imposturii. Şi da, pe Facebook, Twitter, Whatsapp şi BBM s-au plănuit şi coordonat revoluţii ecriptate pe 32 de bytes. Dar nu aici. Când e groasă, aici ne revoltăm separat şi tăcem împreună.

Reporter: De ce este România o ţară de care să râzi şi să iei foc?

Rimaru: Nu e. România e o ţară de care să plângi. Şi apoi să fii mai bun ca să o faci mai bună. Şi atunci vei fi zid şi oaste.

Cine e R.A.C.L.A. - poezie hip-hop sau mai mult?

R.A.C.L.A. (Rime Alese Care Lovesc Adânc) este una dintre cele mai vechi formaţii de hip hop din România. Înfiinţată în 1993 de fraţii Călin şi Daniel Ionescu (cunoscuti iniţial sub numele de Krash-X şi Big Demo, iar apoi sub pseudonimele Rimaru şi Clonatu), a lansat în 1995 primul album de hip hop din România (Rap-Sodia efectului defectului).

Al doilea album creat este Incursiune în real (1996), însă nu a fost lansat niciodată. Singura piesă apărută de pe acel album este "Certitudine-n deces", publicată în compilaţia "MARPHA - Romanian Hip Hop ".
În anul următor a apărut însă Cei care te calcă pe cap, considerat la vremea respectivă cel mai bun album de hip hop al anului. Acest album oferea câteva melodii inedite, printre care şi piesa “Anarhia”, o colaborare cu trupa rock Cargo.

În 1998 Clonatu decide să părăsească cariera muzicală, aşa încât albumul Rimedebine este un album solo Rimaru. Şi acest album are un succes deosebit la public, prin piese ca “Rimedebine” (împreună cu Sindicatul RAN/s), “Strict” sau “Nea Suciu”.

În anul 1999 apare maxi-single-ul Nu mă uita, o colaborare cu Anda Adam. Rimaru îi cooptează în trupă pe K-gula şi DJ Dox pentru albumul Plus Infinit (2000), iar în anul 2001 apare E.P.-ul Pătratul Roşu.
Următorul album al trupei (DEXteritate) a fost lansat în anul 2005 în componenţa Rimaru şi Connect-R, care apoi a ales o carieră solo. Piesa “2 in 1” a readus trupa în topuri, iar „Forme şi schimbări” (cu VeritaSaga), „Lingvistica”, „Starea naţiunii” sau „O lacrimă pentru Pământ” au redefinit mesajul formaţiei, caracterizat printr-un discurs social protestatar, cu valenţe spirituale.
În 2007 Rimaru se reuneşte cu unii din membrii Sindicatului RAN/s pentru apariţia mult aşteptatului album Creuzetul, pentru ca în perioada următoare să se concentreze pe colaborări cu Cumicu (“Niciodată”, “Din plăcere”), Deliric1 (“Cox”), DOC (“Poliţia rap”) sau raku (“Hip hop didactic”).

În 2014 R.A.C.L.A. revine puternic cu piesele “Ţine-te de ea”, “Bro” (alături de Bass Turbat) şi “Şaga”, primul proiect de transmedia storytelling din România (lasaga.ro), pentru ca 2015 să marcheze lansarea piesei-eveniment “Nu te-am uitat” (cu Anda Adam), continuarea evergreen-ului “Nu mă uita” din 1999.

2016 este însă anul revenirii complete a trupei în activitate. După participarea la Forza ZU, R.A.C.L.A. lansează “Sub stele” alături de Lora, pentru ca în octombrie să urmeze evenimentul aşteptat de toţi fanii muzicii hip hop de calitate din ţară: lansarea L.P.-ului „Raport major”, unul dintre cele mai „grele” albume din istoria trupei, cu 16 track-uri dintre care se evidenţiază „Clasici”, „Baganbonţi”, „Lauri” (continuarea poveştii începute cu „Şaga”), „Supra” sau „Mach check” (primul proiect de chopping lansat în România, alături de Alan, Kepa şi Funktasztikus - Ungaria).

În noul album, R.A.C.L.A. revine cu „Mach Check” prima piesă chopper style din România. „Chopper” este un stil de rapping bazat pe pronunţia cuvintelor într-un ritm extrem de rapid, până la gradul în care emisia silabelor se aseamănă cu sunetul paletelor elicei unui elicopter.

Al 5-lea extras de pe albumul R.A.C.L.A. „Raport major”, „Mach check”este prima piesă de chopping lansată în România, unde alături de Rimaru îşi etalează tehnicitatea Alan şi Kepa, dar şi regele undergroundului din Ungaria, Funktasztikus. Numele piesei este o trimitere la numărul Mach, unitatea de măsură a vitezei folosită în aviaţie. Piesa poate fi ascultată aici: https://youtu.be/Wm3nxFhTDpc.

Mai multe detalii despre lansarea albumului R.A.C.L.A. – „Raport major” – de duminică, 16 octombrie la Berăria H, la link-ul: https://www.facebook.com/events/1797069520552330/.