Video INTERVIU - Leo Iorga: Mă simt cel mai realizat acum, că putem sta de vorbă

Leo Iorga şi colegii din trupa Pacifica au lansat miercuri albumul "După ani şi ani...", un "best of" al activităţii de solist vocal a lui Iorga, distribuit de Cat Music. Alături de colegii de trupă - Vlady Cnejevici, Teo Boar, Cristi Iorga şi Marian Mihăilescu, Leo Iorga a vorbit într-un interviu pentru MEDIAFAX despre acest material discografic, dar şi despre cariera sa muzicală de peste 20 de ani şi "momentul de cumpănă" al operaţiei suferite anul acesta. Medicii au descoperit că Leo Iorga are o tumoare la plămâni, artistul fiind operat pe 17 februarie.

Prezentăm integral interviul acordat de Leo Iorga agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: De ce acum un album "best of"?

Leo Iorga: Acum, pentru că el trebuia de fapt lansat înainte să fiu eu operat. Aşa a fost să fie. Şi acum, pentru că recuperarea durează mai multe luni. Faţă de lansarea tradiţională cu concert, am preferat să apară totuşi albumul pe piaţă, pentru că lumea îl doreşte şi aşa am considerat normal, să-i facem pe plac publicului nostru. El a fost imprimat anul trecut în întregime, în studioul lui Vlady Cnejevici şi Adrian Ordean. Ei s-au ocupat, de fapt, de toată partea de calitatea sunetului, de mastering, lucruri care, pe mine personal, mă depăşesc foarte mult. Sună excelent oricum. Şi a apărut pe piaţă în momentul ăsta - n-am avut răbdare să aşteptăm până când mă recuperez eu, nici nu se ştie precis când va fi, de fapt, data asta.

Rep.: Acum vă simţiţi bine? Urmaţi un tratament?

Leo Iorga: Ca după operaţie, da, urmez un tratament citostatic postoperator şi de prevenţie a unor fenomene, dar asta-i situaţia şi mulţumesc lui Dumnezeu că putem sta de vorbă.

Rep.: Deci nu ştiţi când veţi putea urca din nou pe scenă?

Leo Iorga: În mod concret, nu, pentru că sunt nişte factori fiziologici. Dar am o echipă eminentă de medici care se ocupă de treaba asta şi deocamdată au zis să mai aştept.

Rep.: Cum aţi selectat piesele pe care le-aţi reluat?

Leo Iorga: Ele, în primul rând, sunt o trecere în revistă a activităţii mele de solist vocal din '88 până în ziua de azi. Şi într-un fel le-am selectat şi după ce perioadă am stat în fiecare formulă şi mai ales după hiturile pe care le-am lansat eu prin prezenţa mea în trupa respectivă. De aceea sunt două piese de la Cargo, foarte dragi mie, şi bineînţeles că era loc de mai multe, dar deja însumează 15 piese toate: deci două sunt de la Cargo, şase de la Compact, două de la Schimbul 3 şi cinci - Pacifica. Practic, este un "best of" al activităţii de solist vocal. Al doilea aspect este chiar titlul: "După ani şi ani..." face trimitere directă la perioada Compact '88 - '95 şi noi trebuie să facem nişte lămuriri pentru ambele trupe, inclusiv Compactul în formula lui de astăzi, cu Paul Ciuci şi ceea ce înseamnă Leo Iorga şi Pacifica. Adică, să nu mai existe confuziile care persistă, inclusiv în mediile media, ca să zic aşa, şi să lămurim aspectele astea. Repertoriul ăsta cuprinde strict piese lansate de mine între '88 şi '95 şi lămureşte acest aspect - adică ăsta-i ăsta, ăsta-i ăstălalt. Adică să nu mai existe confuzii.

Rep.: Cum aţi ajuns să colaboraţi cu Pacifica?

Leo Iorga: Uitaţi colegii mei, ei ne-au chemat pe mine şi pe Vlady (Cnejevici n.r.).

Cristi Iorga: În 2003, am vorbit cu Teo (Teo Boar, n.r.) şi cu Lacke (Marian Mihăilescu, n.r.), colegul meu de la bass, şi-am hotărât să-l cooptăm pe Vlady, oricum noi ne ştiam din '92, de când am început colaborarea şi cu Gyuri Pascu, în formula cu Vlady, pentru că el este unul dintre naşii, artizanii trupei The Blue Workers şi ne ştiam de foarte mult. Ştiind că şi Leo este disponibil şi Vlady, care avea şi el colaborarea cu Pasărea Colibri, dar avea şi disponibilitate pentru a începe un nou proiect cu Leo, am hotărât, în 2003, să adunăm piesele pe care le avea şi Vlady imprimate pe un album sau, mă rog, nu erau finalizate şi noi ce-aveam. În 2003 am început să lucrăm la primul album Pacifica, în care Leo era în interiorul trupei Pacifica, în 2005 a apărut primul album, iar în 2008, când am avut prima apariţie la Eurovision, cu piesa "Prea mici sunt cuvintele", a fost pentru prima dată când noi am considerat ca Leo să fie scos în faţă, pentru că deja au intervenit confuziile de care povestea Leo mai devreme - lumea ascultând piesele cântate live nu ştia cine-i pe scenă - Compact sau Pacifica - şi confuzia şi de imagine şi repertoriul asemănător, a trebuit să-l scoatem pe Leo, ca să se ştie că nu este Paul Ciuci, este Leo Iorga cel care cântă. Leo a ţinut neapărat să apară albumul ăsta de clarificare a situaţiei între cele două formaţii şi de a-şi inaugura, să zicem aşa, o carieră de 20 şi ceva de ani.

Rep.: Mai aveţi prevăzut ceva pentru promovarea albumului, un turneu de lansare?

Cristi Iorga: Concertele vor fi, dorinţa asta este. Noi aşteptăm ca echipa de medici care are grijă de Leo să dea verde, el să facă recuperarea cum trebuie şi, când va fi apt pentru aşa ceva, cu siguranţă vom anunţa şi vom pleca într-un turneu de promovare.

Rep.: Pe viitor, intenţionaţi să mai reluaţi piese vechi sau veţi face noi piese împreună?

Leo Iorga: În ceea ce priveşte alcătuirea albumului de faţă, are deja cinci piese Pacifica, unele dintre ele apărute pe albumul "O altă tăcere", de fapt singura care n-a apărut este "Prea mici sunt cuvintele", piesa Eurovision 2008. Proiectele de viitor vor cuprinde piese noi. Acum, să dea Dumnezeu să fie cât mai repede apariţia pe scenă, că de asta depinde tot.

Rep.: Aţi colaborat cu foarte multe trupe, timp de ani de zile sau pentru un singur turneu sau eveniment. Cum v-au marcat aceste colaborări, ce ţineţi minte?

Leo Iorga: Au fost perioade extraordinare, experienţe unice, foarte haioase, fiecare unică în felul său şi fac parte din tolba de amintiri a mea personală. Ar fi foarte multe de spus pe tema asta. Însă sunt fericit că am fost coleg de scenă cu mulţi artişti români valoroşi şi, de asemenea, că am avut şansa să cântăm pe aceeaşi scenă cu trupe foarte mari şi de afară: Nazareth, Uriah Heep, colegii mei, cu Scorpions şi aşa mai departe. Dar deocamdată bucuria mea ar fi ca cei cărora le este dedicat acest album să îl aibă cât mai repede în case. Mulţumim foarte mult lui Dan Popi, care a avut curajul acesta şi inspiraţia, nici n-a stat foarte mult la negocieri, să promoveze, să ne accepte Cat Music cu acest album, pentru că majoritatea caselor de producţie promovează alt gen de muzică. El a avut curajul să vină cu un gen mai, ca să zic aşa, consacrat după 20 şi ceva de ani.

Rep.: Aţi spune că s-a schimbat ceva în muzica pe care o interpretaţi, de-a lungul timpului?

Leo Iorga: Vârsta noastră poate. În rest, n-am făcut modificări substanţiale, pentru că, dacă un lucru merge bine, n-are rost să faci modificări esenţiale. Oricum cel mai important membru al formaţiei este şi va rămâne publicul, aici există schimbul de sentimente. Şi lucrurile acestea au fost verificate, de aceea chiar şi publicul foarte tânăr ştie pe de rost piesele şi noi ne bucurăm foarte mult.

Rep.: Când v-aţi simţit cel mai realizat ca solist?

Leo Iorga: Acuma, că putem sta de vorbă. Şi nu este o glumă, adică mulţumesc lui Dumnezeu că am încă ceva de spus, zic eu, şi, privind în urmă, că există un bilanţ, am prieteni, am familie alături şi ce va urma vom vedea, adică eu îmi doresc să fiu cât mai repede cu putinţă, atât cât îmi permite mie recuperarea asta, să fiu pe scenă.

Rep.: Să înţeleg că şi în viaţa personală important este tot momentul de acum?

Leo Iorga: Sigur, este un moment de cumpănă, care te schimbă în foarte multe privinţe. Şi, aşa în general, m-am simţit foarte bine de-a lungul întregii cariere, momente de mare fericire le-am avut permanent când am cântat, pentru că asta a fost vocaţia. Am vrut, la un moment dat, să mă las de cântat şi uite că în 2003 a trebuit să vin în trupa Pacifica şi să nu mă las de cântat (Nu l-am lăsat noi să se lase, spune Cristi Iorga) şi acuma se vede treaba că trebuie să continuăm.

Rep.: Aţi spune că de-a lungul carierei aţi urmat un traseu mai mult sau mai puţin planificat sau a fost mai degrabă o serie de întâmplări, de întâlniri?

Leo Iorga: Eu zic că divinitatea a jucat un rol esenţial, ca la fiecare dintre noi de altfel. Bineînţeles că eu mi-am propus să devin cineva, pe undeva pe-acolo prin perimetrul muzical, dar am fost toboşar, până când, dintr-un restaurant unde cântam, m-a săltat formaţia Cargo, de unde m-a săltat formaţia Compact... (De unde l-a săltat Schimbul 3 şi de unde l-am săltat şi noi. Adică a fost săltat mereu, spun râzând colegii din Pacifica). Lucrurile astea nu sunt întâmplătoare zic eu, niciodată pentru nimeni, cel puţin aşa consider eu.

Leo Iorga s-a născut la Arad, în 1964, şi a debutat ca toboşar în trupa Liceului "Ioan Slavici" din localitate. Între anii 1984 şi 1985 a fost solist al grupului Pacific, iar din 1985 până în 1988 a fost toboşar şi solist pentru Sui-Generis. Ulterior, el a devenit solistul trupei Cargo, după care, din 1988 până în 1996, a fost solist al trupei Compact. În 1996 s-a alăturat trupei Schimbul 3. În prezent, Leo Iorga este solist al trupei Pacifica.