INTERVIU Mihai Georgescu - Bere Gratis: "Dacă am intrat pe teren, gata, spargem tot!" - VIDEO

Bere Gratis, una din cele mai în vogă formaţii din România în ultimii ani, fondată în urmă cu 18 ani, va susţine un concert aniversar joi, 27 octombrie, de la ora 8 seara, la Sala Palatului. Invitat special: Gheorghe Zamfir. Un interviu cu Miţă despre muzică, fotbal şi succes.

Urmărește
845 afișări
Imaginea articolului INTERVIU Mihai Georgescu - Bere Gratis: "Dacă am intrat pe teren, gata, spargem tot!" - VIDEO

INTERVIU Mihai Georgescu - Bere Gratis: "Dacă am intrat pe teren, gata, spargem tot! "(Imagine: Stefan Sandu/ Mediafax Foto)

I-aţi spus iubitului sau iubitei, măcar o dată, “Vino mai aproape” sau „La tine aş vrea să vin?” Aţi exclamat, poate, „Ce mişto!”, atunci când aţi cântat „Străzi albastre” sau aţi fredonat măcar o dată „Noapte caldă”, unul dintre hiturile formaţiei Bere Gratis. Bere Gratis, una din cele mai în vogă formaţii din România în ultimi ani, fondată în urmă cu 18 ani, va susţine un concert aniversar joi, 27 octombrie, de la ora 8 seara, la Sala Palatului. Vorbim despre istoria formaţiei Bere Gratis, dar şi despre concertul care îl va avea ca invitat special pe Gheorghe Zamfir cu solistul trupei Bere Gratis, Mihai Georgescu, cunoscut de voi toţi drept Miţă.

Love of my life, can’t you see?

Iată interviul integral cu Miţă de la Bere Gratis:

Reporter: Aş fi vrut să fredonez un hit de-al tău dar astăzi mi-am pierdut vocea, nu că aş avea voce. Am o voce de-aş putea să dau la balet, să ştii, dar te-aş lăsa pe tine, să ştii. Ştii cum vreau să începem emisiunea? Te-am ascultat de câteva ori cântând hit-urile formaţiei Queen şi hit-urile lui Joe Cocker.

Mihai Georgescu: Şi vrei să facem un Queen rapid acum, aşa?

Rep.: Atât, rapid, o strofă din ceva.

MG: Piesa mea preferată de la Queen... (cântând) „Love of my life, you’ve hurt me. You’ve broken my heart and now you leave me. Love of my life, can’t you see? Bring it back, bring it back, don’t take it away from me because you don’t know what it means to me.

Maestrul Zamfir cu Bere Gratis

Rep.: Introducerea a fost făcută, şi pentru că vă place muzica live, aţi văzut ce înseamnă muzică live. Miţă, spune-mi cum v-a venit această idee cu concertul aniversar, optsprezece ani la Sala Palatului. Mărturisesc că am fost la câteva concerte de ale voastre, dar atât.

M.G.: Am avut o colaborare cu maestrul Zamfir încă din 2011, bine, şi înainte am mai cântat decât o dată sau de două ori. În 2011 am făcut un concert la Teatrul Naţional, unde l-am invitat. A venit cu mare plăcere şi a fost o onoare foarte mare pentru noi că a acceptat. Am cântat atunci două piese Bere Gratis, „Îţi mai aduci aminte?” şi „Iertat” şi pur şi simplu mi s-a părut că avem o chimie care trebuie transmisă mai departe.

Rep.: Este greu să construieşi un spectacol de asemenea dimensiuni în România în ziua de azi?

MG: Nu neapărat densitatea lor este cheia succesului, cât amploarea lor şi ideea de a face un eveniment de sine-stătător pe care rar îl vezi. Noi, la actuala oră, suntem într-un fel de concurenţă cu artiştii străini care vin, şi vin cu montări interesante. Normal că nu o să te compari cu Bon Jovi sau cu Robbie Williams sau cu Madonna, dar te poţi compara cu artişti din străinătate care vin să cânte in-door, în săli şi cred că în challenge-ul ăsta artiştii români au început să iasă foarte bine.

N-am compus niciodată pentru a avea succes

Rep.: Ce te face să compui, să vii mereu cu ceva nou? Din ce ştiu, în formaţia voastră este un amestec de susţinere. Uneori, într-o perioadă a trupei a scris cineva versurile, altădată altcineva.

MG: Suntem doi textieri, suntem 3-4 compozitori. Până la urma-urmei, este important ca produsul pe care îl scoatem să fie unul care să ne reprezeinte, să fie într-o formă de emisie Bere Gratis, şi succesul, până la urma-urmei, vine de la sine. N-am compus niciodată pentru a avea succes, ci ceea ce am compus a avut succes. Succesul azi e, mâine nu e. Nu poţi să fii în permanenţă No. 1. Nu poţi să fii în permanenţă atât de fresh încât să te baţi cu fiecare poziţie de „numărul 1” care e în lunile respective.

Rep.: Cum te simţi când ai un hit, undeva foarte sus, când este difuzat pe toate posturile de radio acum, în prezent, pentru a face o comparaţie cu perioada în care fiecare artist se simţea oarecum împlinit atunci când îşi vedea clipul mai des pe posturi gen Atomic sau MCM? Vorbesc de sfârşitul anilor ’90, începutul anilor 2000.

MG: Nu s-a schimbat absolut nimic. Ăsta este cuvântul: împlinit. Dacă mesajul tău, muzica ta ajunge la urechile oamenilor, la inimile oamenilor şi după aia ei reverberează cu tine, asta mi se pare „misiune completă”.

Îmi exersam autograful la 17 ani

Rep.: Ştii ce-mi spunea un fost coleg de-al tău de clasă? Că ai început, când ai început formaţia şi ai denumit-o Ghost scriai versurile în ora de limba română pe ultima pagină a caietelor. E adevărat?

MG: Mai scriam. Scriam şi... altă fiţă, mai tare. Dădeam... îmi exersam autograful.

Rep.: Aveai 17 ani.

MG: Mai puţin, 16 ani. Păi, am început la şaisprezece ani şi... eu anul ăsta împlinesc 20 de ani de când m-am apucat, să zic, de muzică, şi sunt foarte încântat că am rezistat atâtat timp. Sunt foarte bucuros că oamenii încă ne apreciază şi sper să ne aprecieze şi de aici încolo şi sper să ne satsifacem, nu neapărat dorinţele muzicale cât trăirile, că până la urma-urmei, un artist tre’ să transmită emoţie. Asta facem şi-ntr-un concert, asta facem şi printr-o piesă, iar promovarea este, pur şi simplu, o necesitate ca să ajungă mesajul nostru la interlocutorul public.

Rep.: Ce înseamnă în ziua de astăzi pentru tine şi pentru colegii tăi din alte trupe internetul?

MG: România este o ţară atipică, este o ţară în care accesările pe Youtube sunt enorme şi oamenii care muncesc sunt mai puţini, spre deosebire de Germania unde, cu calculatorul.... practic computerul se foloseşte în mare parte pentru a îndeplini job-ul, misiunea, serviciul şi aşa mai departe. Acolo accesările sunt mai mici decât în alte ţări pentru că oamenii nu au timp să stea să se uite pe internet. Internetul este o necesitate. La noi, internetul este şi o formă de entertainment şi asta duce la o problemă. E aripa tânără a României, pe care o încadrez între 7-8 ani şi 14-15 ani, unde acolo se dă „play” o dată la două minute la altceva.

Rep: Aţi încercat în diverse perioade ale trupei să vă adaptaţi stilulilor care se dezvoltau foarte mult afară? Pentru că în trupă sunteţi 5 oameni cu gusturi diferite. Robert Anghelescu, clăparul tău, din ce ştiu este fan ABBA, INXS şi Erasure. Tu ai alte preferinţe, Marian, de la tobe, are alte gusturi.

MG: Da.... da, aici trebuie să ajungem într-o zonă comună şi de aia am spus că am încercat, pentru a nu exista nici discuţii, că ele oricum există, atunci când există 5 artişti care au păreri, trebuie să ajungi la un numitor comun sau să spui, să laşi şi să spui „Da, uite, asta e cea mai bună variantă pe care a propus-o celălalt”. Dar, până la urma-urmei, dacă există o manieră componistică şi există un stil al piesei, tre’ să-i dai piesei ceea ce-i trebuie ei. E ca şi cum ai avea o brunetă, ştii? Şi dacă are părul negru şi lung, parcă mai bine-i vine în alb.

Rep: Te-am întrebat mai devreme dacă aţi încercat mereu să vă adaptaţi unor stiluri la modă în străinătate. La unul dintre ultimele concerte ale formaţiei Bere Gratis la care am fost prezent, am sesizat că aţi încercat melodia „Noapte caldă”, pe care o cântaţi alături de Sore, să o adaptaţi pe un ritm de tango şi muzică latină.

MG: Tango, vals, latino şi populară. Da, pentru că este un refren care poate fi cântat realmente în orice stil şi în orice limbă.

Rep: Cum v-a venit această idee?

MG: Păi la un moment dat o făcusem şi black metal.

Rep: Şi a reacţionat publicul în vreun fel?

MG: Da, pentru că era foarte haios. Un refren bun, poţi să-l cânţi oricum. Şi asta, dacă vrei, potenţează faptul că piesa de aia este hit: că are un text bun, că are un refren care poate fi cântat... deci dacă am fi îmbrăcat-o în orice altă formă, la fel ar fi fost de succes.

Fotbal: Ori noi pe ei, ori ei pe noi

Rep.: Cum a fost cu filmatul clipului pentru un sponsor al naţionalei, în care tu joci, alături de Bogdan Stelea şi Gabi Balint?

MG: A fost foarte interesantă.. ne-am distrat foarte tare şi sunt două personaje absolut fabuloase.... sunt două personaje fabuloase şi dacă-i cunoşti şi-i înţelegi, şi pe ceilalţi din generaţia lor, înţelegi de ce atunci a fost performanţă. Pentru că oamenii sunt... cum să spun eu, exact ce vorbeam mai devreme. Bă, dacă am intrat pe teren, gata, spargem tot! Nu există... da? Filmăm? Păi, filmăm! Adică ne implicăm să fie bine, să muncim cum trebuie.

Rep.: Am ascultat cu toţii, şi la noi, în redacţia Mediafax, acea bucată din clipul sponsorului la naţională.. „Astă seară lumea-ntreagă ştie”, însă elevii lui Christoph Daum nu prea au ştiut-o în Kazahstan.

MG: Acolo e chestie de atitudine. Acolo, când reprezinţi România şi ai tricolorul în piept, trebuie să nu te mai gândeşti că „poate m-aş accidenta”, că au zis că „bă, să nu ne accidentăm” şi oricum au ieşit doi până la pauză. Deci, atitudinea este: Ori noi pe ei, ori ei pe noi. Nu puteai să ai altă variantă.

Rep.: Oamenii ăia erau puţin din paleolitic.

MG: Şi dacă fotbalul... nu.... dacă fotbal nu şi dacă arbitrul nu... măcar atitudine. O atitudine înseamnă.. nu să-şi tragă piciorul ci, dimpotrivă, să-l dea pe jos, ca să ne înţelegem.

Eu mai joc fotbal, în fiecare săptămână

Rep.: Tu mai joci fotbal?

MG: Eu mai joc fotbal, în fiecare săptămână, că dacă mă las de fotbal, s-ar putea să-mi schimb şi numărul...

Rep.: Ai jucat şi un meci alături de Hagi pe Dinamo în urmă cu câţiva ani.

MG: Ăsta a fost meci umanitar. Da, da, da. Avem foarte multe legături în sport şi ne bucurăm şi punctul comun între sport şi muzică întotdeauna a fost, că nu l-am inventat noi şi nici n-o să-l continuăm numai noi. E o legătură frumoasă pentru că se bazează pe transpiraţie.

Rep.: Dacă ţi-ai fi dorit să cântaţi ”Noapte caldă” alături de o solistă din străinătate, pe cine ai fi ales?

MG: Nu ştiu. Mi-aş fi dorit întotdeauna să o am lângă mine pe Tina Turner. La un moment dat mi se părea o mare, mare artistă şi cred că important este cum este piesa pentru a-ţi alege omul de lângă tine care să co-interpreteze un cântec. E cel mai important. Ai pus o întrebare foarte interesantă mai devreme şi ţin să răspund la ea, ca să nu sărim peste ea. Legat de... dacă încercăm să ne menţinem în forma asta fresh. Da, încercăm să ne menţinem pentru că anii sunt schimbători, societatea s-a schimbat, muzica s-a schimbat şi nu avem cum să nu ţinem pasul, indiferent cum ar fi. În 1980 şi ceva, când a scos Queen „I want to break free”, au fost atât de injuraţi şi de măscăriţi că era o piesă care suna într-un fel la discotecă pentru ceea ce era curentul rock la vremea respectivă şi, de fapt, ei au fost nişte precursori ai unor sonorităţi îmbrăcate foarte interesant, cu o tobă mai pufoasă, cu sunete de chitară care sunau ca o clapă, adică asta a fost o chestie „wow”. Vezi că acum piesa respectivă este foarte modernă şi foarte cântată şi în zilele de azi după 30 de ani.

Rep: Colegi de-ai tăi din breaslă susţin că industria muzicală din România era mult mai bine susţinută financiar in perioada în care diverşi oameni din partidele politice încercau să atragă simpatizanţi, realizând tot felul de evenimente frumoase în diferite colţuri ale României. Există oameni potenţi din punct de vedere financiar? Mai există aceşti oameni politici care organizau diferite evenimente la care mergeau toţi artiştii din România, s-au mai rărit aceste evenimente?

MG: De rărit, s-au mai rărit, dar era de aşteptat să se rărească şi era un curs firesc al lucrurilor, pentru publicul nu mai poate fi păcălit, nu că noi... că şi noi am participat la foarte multe concerte din perioada aia, dar ne-am dus să ne facem pur şi simplu meseria noastră, şi să ne vadă oamenii, să transmitem ceea ce vrem să transmitem, dar nu legat politic. Că politicienii ne angajau pentru anumite evenimente in aer liber, da... şi nu este nicio ruşine în a cânta la orice eveniment în condiţiile în care eşti plătit, există un contract, nu mi se pare nimic nasol, doar că nici în evenimentele respective noi nu promovam, practic, candidatul respectiv. Deci noi, pur şi simplu veneam, cântam şi plecam.

Rep: Soţia ta, Liana Stanciu, una dintre personalităţile audio-vizualului românesc, ce-ţi spune atunci când ai terminat un concert la care ea a fost prezentă?

MG: „Bine că s-a terminat!” Pentru că e foarte multă muncă, pentru că ne vedem foarte rar în perioada unei pregătiri de genul ăsta şi am senzaţia că îşi numără şi zilele şi săptămânile până la eveniment şi „Gata, în sfârşit, gata! Acuma ne-am liniştit.”

Brian May călătoreşte cu un avion şi chitara lui cu un alt avion

Rep.: Ştii ce meserie are Brian May?

MG: E cercetător ştiinţific. E astronom. El a fost şeful Laboratorului de Ştiinţe Astronomice din Londra, celui mai important laborator. Şi după a spus „Domnule, îmi pare rău dar trebuie să mă mut la alt laborator, unde nu am atât de multă treabă, pentru că în timpul liber sunt şi chitarist la Queen”.

Rep.: Este legendă sau nu faptul că Brian May călătoreşte cu un avion şi chitara lui cu un alt avion?

MG: Nu e legendă, e reală treaba.

Rep.: Cât costă chitara lui Brian May?

MG: E făcută de tatăl lui. Deci, în primul rând, lemnul ăla este.... la chitări e cât mai important ca lemnul să fie uscat şi cât mai vechi, pentru că atunci, rezonanţa e foarte bună. Ştii, cu cât e o chitară mai veche, vintage-ul ăla nu e aşa.... din baliverne, e reală.

La Sala Palatului, pe 27 octombrie, de la ora 20, Bere Gratis aniversează 18 ani de existenţă

Rep.: La Sala Palatului, pe 27 octombrie, de la ora 20:00, Bere Gratis aniversează 18 ani de existenţă. Mergeţi la acest concert, pentru că vor fi foarte multe surprize. Va fi maestrul Gheorghe Zamfir acolo şi vor fi alţi prieteni ai formaţiei Bere Gratis, nu te întreb toate...

MG: Nu suntem vintage, dar ne dorim să fim. O să facem un tribut al unui... al unui mare artist al României.

Rep.: Aş vrea să te mai întreb un lucru. Când erai copil, te uitai la cuvântările lui Nicolae Ceauşescu de la Sala Palatului?

MG: Nu, mai serios. Când eram mic jucam fotbal la Sala Palatului pentru că eu am copilărit în zona aia şi, când trec de fiecare dată, şi acuma la concert, cred că o să am o lacrimă undeva, jucam tenis la.... pereţica la.. pe colţurile Sălii Palatului... ştii că acolo e o dungă...

„You are so beautiful to me. Can’t you see?”

Rep.: Să ştii că dacă am început emisiunea adresându-ţi rugămintea de a fredona un hit al formaţiei Queen, să ştii că acum, pe final, înainte de a transmite tu ultimul mesaj spectatorilor care vor veni la Sala Palatului, te-aş ruga să-mi fredonezi, câteva secunde, o melodie a lui Joe Cocker.

MG: Cred că nu... nu. Mă gândeam la altă piesă pentru că Bere Gratis a transmis întotdeauna mesaje consistente către fete şi de data asta n-o să facem excepţie, şi o să spunem aşa: (cântă)„You are so beautiful to me. Can’t you see?” Aici... se taie, că tre’ să am răguşeala aia...

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici