Istoria transportului bucureştean, într-o caravană a timpului, cu tramvaie trase de cai - VIDEO

Societatea de transport public bucureştean a împlinit 100 de ani de la înfiinţare, 1909 fiind anul care consemnează actul oficial de naştere al transportului public bucureştean prin constituirea Societăţii Comunale de Tramvaiuri Bucureşti (STB).

La o sută de ani de la înfiinţarea transportului public, bucureştenii au putut admira în centrul Capitalei o paradă a tramvaielor care au circulat în Bucureşti de-a lungul timpului, de la cele trase cu cai, la tramvaiul electric din perioda interbelică, caravana fiind încheiată de cel mai nou model, Bucur LF.

Caravana Timpului a refăcut o veche linie din Capitală, pe traseul Depoul Victoria, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Şoseaua Ştefan cel Mare, Bucur Obor, Calea Moşilor, Piaţa Sfântu Gheorghe putând fi văzute tramvaie trase de cai, tramvaie Thomson, un tramvai-cofetărie, un altul pentru fanfara RATB. Bucureştenii au fotografiat caravana aniversară şi au admirat costumele de epocă în care erau îmbrăcaţi pasagerii paradei.

În anul 1871, belgianul Slade Mernee aduce în Capitală tramvaiul cu cai, care merge pe "drumul de fier american", pe prima linie care pleca din Piaţa Sfântul Gheorghe - atunci Podul Târgului din Afară - până pe Calea Griviţei, în acea perioadă Podul Târgoviştei.

Video Stirileprotv.ro

Fiecare dintre vagoanele tramvaiului cu cai avea 10 locuri, iar atunci când acestea erau ocupate, la scară apărea tăbliţa "complect" şi nimeni nu mai putea să urce pentru că era interzisă călătoria în picioare.

Timp de 60 de ani, tramvaiul cu cai a fost prezent în peisajul Capitalei, ultimul exponent fiind retras din traseu în 1929. Însă adevărata minune în transportul public s-a produs la începutul lunii decembrie 1894, când, pe un traseu de la Piaţa Obor la Cotroceni circula o "maşină umblătoare fără cai şi fără foc", Bucureştiul fiind al unsprezecelea oraş din lume în care au fost introduse serviciile tramvaiului electric.

Pentru a veni în sprijinul oamenilor, tramvaiul electric oprea ori de câte ori pasagerii doreau să urce sau să coboare, spre deosebire de tramvaiul cu cai care avea staţii fixe. După ce la începutul secolului XX se constituie Societatea de Tramvaiuri Bucureşti, în 1935 aceasta obţine exclusivitatea transportului cu tramvaie şi autobuze, în 1949 fiind experimentată prima linie de troleibuze din Capitală.

În 1950, denumirea STB se schimbă în Întreprinderea de Transport Bucureşti (ITB). În acea vremea existau 27 de trasee de tramvaie şi 24 trasee de autobuze. Numărul salariaţilor era de 11.000, fiind a doua întreprindere din ţară ca număr de angajaţi, după U.D. Reşiţa (22.000 de salariaţi). ITB devine, 40 de ani mai târziu, Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB).

În 1955 au fost realizate, la Atelierele Centrale, primele modele de autobuz şi troleibuz care au la bază o concepţie românească, iar în 1970 a fost construit primul tramvai dublu articulat, cu o capacitate de 285 de călători, denumit V3A, dat în exploatare un an mai târziu.

În perioada 1972- 1980, ITB era a patra întreprindere de transport urban din lume sub aspectul mărimii parcului de vehicule, al suprafeţei deservite şi al numărului de salariaţi. La vârf, parcul depăşea 2.500 de autobuze, 800 de tramvaie şi 700 de troleibuze, având 35.000 de salariaţi.

În 1998, RATB devine membră a Uniunii Internaţionale de Transport Public.

Încă de la începuturi, personalităţi de prestigiu ale ştiinţei româneşti s-au implicat în acest domeniu. Printre aceştia pot fi amintiţi Anghel Saligny, administrator general al societăţii până în 1925, Gheorghe Filipescu, director general din 1930 până în 1937, Ion Mincu, director general din 1947 până în 1954, Mircea Djuvara, profesorii Gheorghe Ţiţeica, C.D. Buşilă, I.S. Budeanu, membri în Consiliul de Administraţie.

Vagonul de tramvai care a fost tras de cai imperiali se află în patrimoniul muzeului de vagoane de epocă din Mariazell, Austria, fiind construit în 1868, iar tramvaiul galben cu cai, introdus pe rutele din Bucureşti în anul 1872, a fost inscripţionat "The Bucharest Tramways". Înăuntru, conductorii şi inspectorii de traseu aveau haine şi şepci roşii, mai frumoase decât ale ofiţerilor, potrivit descrierilor vremii, iar Calea Moşilor, pe unde circula acest tramvai, era denumită atunci "Artera promenadei imperiale". Tramvaiul galben se află, din 1968, în patrimoniul Muzeului Naţional Tehnic "Dimitrie Leonida", fiind unicat în România şi clasat în categoria Tezaur.

Vagoanele Thomson, realizate din 1927 în Atelierele Centrale ale STB, au fost produse până în 1976. Vagonul platformă amenajat pentru fanfară a fost realizat de către URAC- RATB în anul 1994, prin modificarea unui vagon remorcă, produs în 1956, care a circulat în Bucureşti până în 1984.

Şi vagonul-cofetărie a fost transformat de către URAC în anul 2002, fiind pus în circulaţie cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi Crăciun.

Noile modele de tramvaie Bucur LF (Low Floor) au fost proiectate şi realizate la URAC-RATB pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilităţi, dar şi pentru viteza comercială superioară, fiind adaptate la infrastructura reabilitată a liniilor de tramvai. Tramvaiul are o capacitate de 250 de călători şi podeaua coborâtă pe 60 la sută din lungimea vagonului. Acest tramvai a fost introdus în exploatare în luna august 2009, pe linia 21.

Directorul RATB, Gheorghe Aron, a declarat că, în comparaţie cu costurile de producţie ale unui tramvai asemănător produs în alte ţări, care ajung la 2,5 milioane de euro, tramvaiul Bucur LF costă în jur de 800.000 de euro, neavând însă dotare cu aer condiţionat.

Reţeaua RATB este a patra de pe continent ca densitate, are 164 de trasee, cu o lungime de 129 de kilometri şi înregistrează zilnic aproximativ 2,3 milioane de călătorii. Cele 164 de trasee sunt formate din 118 linii de autobuz, 26 linii de tramvai şi 20 de troleibuz, de-a lungul acestor trasee fiind 2.821 staţii de oprire şi 233 de centre de vânzare a titlurilor de transport.

Reţeaua stradală de transport are o lungime de 738 de kilometri, cale dublă, lungimea medie a traseelor de transport în comun fiind de 11,76 kilometri cale dublă.

Parcul activ al Regiei este format din 1907 vehicule, angajaţii acestei instituţii fiind în număr de aproximativ 12.000.

Pe traseele din Bucureşti circulă în medie 912 de autobuze, pe cele 26 de linii de tramvai merg zilnic 320 de vehicule, iar pe cele 20 de linii de troleibuz circulă zilnic aproximativ 200 de trolee.

(Material realizat de Roxana Alexe; roxana.alexe@mediafax.ro)