Cu ocazia acţiunii Ora Pământului, la nivel mondial sistemele de iluminare a peste 1.200 de clădiri şi edificii celebre au fost oprite începând cu ora 20.30, în scopul promovării luptei împotriva poluării şi încălzirii globale. Această a patra ediţie a evenimentului s-a bucurat de participarea a 125 de ţări.
În Egipt, pe platoul Gizeh, unde se află trei piramide şi Sfinxul, precum şi în Citadela Cairo, dominată de cupola Moscheei lui Mohammad Ali, toate luminile au fost stinse, creând siluete fantomatice în oraşul celor o mie de minarete.
La Paris, Palatul Elysée şi peste 240 de monumente şi clădiri, printre care şi Catedrala Notre-Dame, şi-au oprit iluminatul timp de o oră, în timp ce Turnul Eiffel a fost neiluminat timp de cinci minute.
Fontana di Trevi de la Roma a fost cufundată în întuneric de actorul Ricky Tognazzi şi de Fulco Pratesi, preşedintele onorific al Fondului mondial pentru natură (WWF), care au declanşat simbolic un întrerupător mare plasat în faţa fântânii.
La Stockholm, luminile Palatului Regal au fost stinse timp de o oră, timp în care a vut loc un concert pop în piaţa Kungsträdgaarden.
În Moscova, iluminatul a fost oprit la 37 de clădiri, poduri, monumente şi hoteluri dintre cele mai cunoscute, capitala Rusiei economisind astfel 2.850 de megawaţi, după cum a anunţat primăria.
În Dubai, trecătorii, în dishdasha albe – cei din Emirate – sau în pantaloni scurţi – turiştii -, echipaţi cu mici lantene, au format un convoi de-a lungul plajei, timp în care capitala comercială din Golf, cu cel mai înalt zgârie-nori din lume, turnul Bourj Khalifa (828 de metri) a fost în întuneric.
Clădirile de birouri şi milioane de locuinţe au fost, de asemenea, lipsite de iluminat timp de o oră la Sydney, unde semnalul stingerii, la ora locală 20.30, a fost dat de sirenele feriboturilor.
Acţiunea „Ora Pământului”, iniţiată în capitala Australiei în 2007, a avut loc anul acesta la trei luni după eşecul Summitului de la Copenhaga dedicat încălzirii globale. Un acord minimal de limitare a creşterii medii a temperaturii globale la două grade, a fost stabilit, fără a fi însă precizate clar mijloacele de a realiza acest lucru şi fără a fixa vreun obiectiv în cifre pe termen scurt (2020) sau pe termen mediu (2050).
Ţările mari în dezvoltare, precum China şi India, s-au coalizat pentru a anihila orice tentativă care încearcă să le impună anumite restricţii. În plus, ele acuză că obiectivele de reducere a consumului de electricitate anunţate de ţările industrializate sunt departe de a fi realiste.