Kilogramul a ieşit la pensie, după ce savanţii au aprobat noi reguli pentru sistemele de măsurare

Rezultatul votului a fost întâmpinat cu aplauze, mulţi oameni de ştiinţă considerând că participă la un moment istoric, în care umanitatea a renunţat la o legătură concretă între prezent şi trecut. Chiar dacă, decizia nu va avea nicio urmare pentru majoritatea oamenilor, cântarul pe care îl foloseşte fiecare în baie sau la supermarket fiind acelaşi în continuare, faptul că bazele de raportare pentru calcularea unităţii de măsură în cazul masei a fost reformulat este echivalat cu o mini-revoluţie, arată presa din Hexagon.

Votul a fost propus delegaţilor de la Versailles, după ce cercetările din ultimii ani au stabilit că instrumentele folosite în mod curent pentru calcularea masei au pierdut în greutate, în urma folosirii repetate, aşa că standardul nu va mai avea la bază un obiect fizic, ci constante fundamentale, arată Asociated Press.

Obiectul pe baza căruia a fost stabilită măsurarea masei e un cilindru fabricat în 1879, dintr-un aliaj de platină (90%) şi iridiu (10%). Prototipul internaţional al kilogramului este păstrat într-o cameră etanşă de la sediul BIPM (Bureau international des poids et measures).

Până în prezent, kilogramul, ca unitate de măsură a masei, era definit ca egal cu masa prototipului în Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură. Cum obiectul original este considerat de o importanţă uriaşă, specialiştii au folosit mai multe copii ale acestuia.

Problema a fost că, cel mai recent când a fost comparat cu aceste copii de lucru, kilogramul original s-a dovedit un pic mai greu decât acestea (5/100 de milioane mai greu). Explicaţia era că fiecare copie pierde câţiva atomi de metal de câte ori este aşezată pe un cântar.

Alături de kilogram, întâlnirea a propus noi definiţii pentru amper (unitatea pentru măsurarea curentului electric), kelvin (pentru temperatură) şi mol (cantitatea de substanţă).

Calculele vor fi bazate pe constanta Planck, pe numărul lui Avogadro şi pe constanta Boltzmann.