Kristina Cepraga: Filmele de autor sunt ceea ce mi-aş dori să fac

Actriţa Kristina Cepraga a ales să plece în Italia în urmă cu câţiva ani, pentru a-şi construi o carieră în teatru şi film.

"Eu am terminat actorie acum nouă ani, la clasa Cornel Todea - Victor Moldovan", a spus Kristina Cepraga. Pentru că în România industria îi oferea prea puţine oportunităţi, actriţa s-a hotărât să plece în străinătate, unde să urmeze o şcoală de profil. Astfel, Kristina Cepraga a ajuns la Roma, unde a luat cursuri de limba italiană şi de actorie.

"Voiam să joc, dar nu puteam să visez, pentru că eu făceam şcoală să învăţ italiana. După primul an de şcoală, am început să joc, mi-am luat un agent. Au început serialele de televiziune, care, spre deosebire de cele din România, au un sistem mai mult de film: mai puţine episoade, sunt filmate pe peliculă", spune aceasta.

Kristina Cepraga mărturiseşte că prima ei probă în Italia a fost foarte bună şi pentru că a fost, oarecum, "inconştientă".

"De multe ori, când crezi că ţie nu ţi s-ar putea întâmpla lucrul ăsta, eşti nonşalant şi nu ai timp să te stresezi sau să te blochezi. Îmi aduc aminte că prima probă a fost pentru serialul «Carabinierii». Ţin minte că eram cu directoarea de casting şi mi-a dat monologul. Era rolul unei fete din estul Europei, care e babysitter, e bătută, îşi pierde copilul. Mi-a dat textul, l-am citit şi am început să plâng de-adevăratelea, am zis că oricum nu am nimic de pierdut, am intrat complet în ceea ce mi-a cerut şi iată că m-au sunat a doua zi şi mi-au spus că sunt aleasă", îşi aminteşte Kristina Cepraga.

De la Gianni Di Gregorio, Kristina Cepraga spune că a învăţat "speranţa că, dacă îţi doreşti ceva, poţi să faci".

Gianni Di Gregorio este cunoscut în special ca scenarist, iar filmul "Gianni şi femeile" este filmul lui de debut în regie, la vârsta de 60 de ani. Di Gregorio a fost încurajat să facă film de Matteo Garrone, regizorul filmului "Gomorra", al cărui scenariu l-a semnat.

"De la el am învăţat că un om rafinat din punct de vedere cultural, un artist, nu are nevoie de artificii să pară mai important decât este. E o persoană modestă, chiar foarte modestă şi disponibilă", spune Cepraga, care şi-a amintiti că Di Gregorio este genul de artist care ţine cont de disponibilitatea actorilor.

Personajul actriţei române din filmul lui Di Gregorio este o fată din estul Europei. Actriţa şi-a imaginat cum ar fi ca această fată din Est să îşi aducă mătuşile să locuiască cu prietenii italieni. A doua zi, Di Gregorio i-a prezentat-o pe doamna care urma să joace rolul mătuşii ei, în film.

Kristina Cepraga spune că, până acum, cea mai mare victorie a ei ca actriţă este faptul că a jucat teatru în Italia, într-o limbă pe care nu a studiat-o academic.

În ceea ce priveşte regretele, actriţa spune: "Probabil că mi-aş fi dorit să plec mai de mult în Italia, probabil că mi-aş fi dorit să fi încep mai devreme cu filmul în România şi să câştig aceşti ani în care eu am muncit să dispar şi să reapar cu ceea ce îmi doresc să fac".

Filmul "Gianni şi femeile" a avut premiera în cinematografele româneşti vineri.

Filmul spune povestea lui Gianni, un soţ ieşit la pensie de curând, care are destule pe cap ca să se mai preocupe cu viaţa amoroasă. Trăieşte împreună cu soţia şi fiica într-un apartament mic din Roma. Îşi petrece zilele plimbându-şi câinele lui şi pe cel al superbei vecine, luând hainele de la curăţătorie şi făcând cumpărăturile, plătind facturile sub îndrumarea strictă a soţiei şi fiind luat de bun de fiica sa şi prietenul ei leneş şi şomer, care pare că s-a mutat cu ei. Mama sa foarte în vârstă, Valeria cea cu coafura ei aristocrată, relicvă a unei epoci mai fermecătoare, locuieşte împreună cu Cristina, îngrijitoarea ei seducătoare, într-o vilă enormă. Din sediul ei aproape în ruine, Valeria secătuieşte resursele lui Gianni pe poker, reparaţii şi şampanie scumpă şi puţin îi pasă că îl face să traverseze tot oraşul ca să-i repare semnalul la televizor.

În vârstă de 32 de ani, Kristina Cepraga a jucat în filme precum "Milionari de weekend" (2005), "Ces amours là" (2010), "Gun of the Black Sun" (2011) şi "5 (Cinque)" (2011).