La Familia lansează primul videoclip din ultimii şapte ani

"M-a inspirat foarte tare filmul. Sunt situaţii prin care au trecut prieteni de-ai mei. E legat de ceea ce cântăm noi, de muzica pe care o facem. În plus, e ceva nou. E un videoclip artistic, cum noi n-am prea făcut", spune Puya.

Melodia, interpretată de Puya şi Sişu, împreună cu Cedry2k şi Bibanu, vorbeşte despre libertate şi despre viaţa deţinuţilor. "Am încercat să surprind o bucată din viaţa unor deţinuţi. Am încercat să exteriorizez şi trăirile lor interioare, de luptă la dormitor, cum zic eu, de susţinere la vorbitor, cum zice Puya, şi de întărire sufletească la camera de izolare, cum spune Cedry2k. Fiecare din noi spune un aspect din viaţa deţinuţilor, iar Bibanu concretizează tot în refren: vor libertate", spune Sişu.

Alături de cei trei artişti, în videoclip apar şi doi dintre foştii deţinuţi, care joacă în filmul "Eu când vreau să fluier, fluier", Papan Chilibar şi Mihai Svorişteanu.

Scenariul şi regia clipului sunt semnate de Florin Şerban, regizorul filmului "Eu când vreau să fluier, fluier", care face echipă cu acelaşi director de imagine, Marius Panduru.

Videoclipul este o producţie Strada Film şi va fi lansat săptămâna viitoare, în apropierea premierei filmului în România, care va avea loc pe 26 martie.

"Eu când vreau să fluier, fluier", debutul în lungmetraj al lui Florin Şerban, este primul film românesc din ultimii 17 ani care a intrat în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin şi a reuşit să ia şi două premii importante: Marele Premiu al Juriului - Ursul de Argint şi distincţia "Alfred Bauer".

După patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, Silviu (interpretat de George Piştereanu) a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, primeşte o vizită neaşteptată. El află că mama lui s-a întors acasă, după mult timp, din Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana (Ada Condeescu), venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii. Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice.

Povestea lui Silviu este prezentată într-un mod simplu de către regizor. Florin Şerban alege să exprime drama tânărului în special prin prisma mimicii şi a gesturilor, cu prea puţin dialog şi, uneori, neesenţial pentru personaj.

Filmul are la bază piesa de teatru cu acelaşi titlu a Andreei Vălean.