Marea majoritate a acestor obiecte sunt galaxii care adăpostesc găuri negre masive sau stele noi care cresc rapid. Alte descoperiri includ grupuri de galaxii îndepărtate care se ciocnesc între ele şi stele care se aprind, care variază în luminozitate, în interiorul Căii Lactee, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii Durham din Anglia.
Observaţiile au fost realizate prin analizarea unei cantităţi uriaşe de date de la telescopul sensibil Low Frequency Array, cunoscut sub numele de LOFAR, care foloseşte frecvenţe radio joase pentru a observa aproximativ un sfert din cerul emisferei nordice şi a-l cataloga în detaliu. Acesta este operat de ASTRON, Institutul Olandez pentru Radioastronomie, potrivit
CNN.
Acest lot de date este al doilea din studiul LOFAR care este făcut public şi acoperă o suprafaţă de 13 ori mai mare decât prima versiune, care a înregistrat semnalele radio a aproape 300.000 de galaxii şi alte obiecte spaţiale.
Radioastronomia este o altă modalitate de a dezvălui secretele universului, în special obiectele care nu pot fi observate cu ajutorul undelor luminoase vizibile, cum ar fi găurile negre.
„De fiecare dată când creăm o hartă, ecranele noastre se umplu de noi descoperiri şi de obiecte care nu au mai fost văzute până acum cu ochiul uman. Explorarea fenomenelor necunoscute care strălucesc în universul energetic radio este o experienţă incredibilă, iar echipa noastră este încântată să poată face publice aceste hărţi”, a declarat în comunicat astronomul Timothy Shimwell, cercetător asociat la ASTRON şi la Universitatea Leiden.
Această publicare de date a reprezentat doar 27% din întregul studiu, a precizat Shimwell.
„Anticipăm că va duce la multe alte descoperiri ştiinţifice în viitor, inclusiv la examinarea modului în care cresc cele mai mari structuri din univers, a modului în care se formează şi evoluează găurile negre, a fizicii care guvernează formarea stelelor în galaxiile îndepărtate şi chiar la detalierea celor mai spectaculoase faze din viaţa stelelor din propria noastră galaxie„, a spus el.
Pentru a cartografia obiectelor spaţiale, oamenii de ştiinţă au folosit algoritmi pe calculatoare de înaltă performanţă din întreaga Europă pentru a procesa 3.500 de ore de observaţii. Această performanţă de procesare a datelor a necesitat o putere de calcul echivalentă cu aproximativ 20.000 de laptopuri.