În acest document, Laura Francatelli, secretara baronului britanic Cosmo Duff-Gordon, îşi amintea de „ţipetele şi plânsetele” sutelor de pasageri rămaşi prizonieri pe transatlanticul care se scufunda.
„Nivelul apei a început să urce (…). Un bărbat mi-a pus o vestă de salvare, asigurându-mă că era doar o măsură de precauţie şi că nu trebuia să fiu îngrijorată”, povestea această supravieţuitoare, într-o declaraţie scrisă acordată oficialilor britanici care au anchetat naufragiul transatlanticului Titanic.
„Când am ajuns pe puntea superioară, bărcile de salvare erau pe punctul de a fi coborâte. Mi-am dat seama că nivelul apei era deja ridicat şi i-am spus lui Sir Cosmo Duff-Gordon: «Ne scufundăm!». El mi-a răspuns: «Aiurea!»”, a povestit Laura Francatelli.
În acel moment, aproape toate bărcile de salvare erau deja ocupate, însă secretara şi patronul ei au reuşit să îşi găsească locuri într-o barcă, ocupată pe jumătate de o parte a echipajului de pe Titanic.
„Ne-au aşezat într-o barcă şi ni s-a cerut să vâslim, pentru a ne îndepărta de navă. Am auzit spunându-se că dacă Titanic se va scufunda, ne va lua cu el în adâncuri. Eram deja destul de departe atunci când l-am văzut înclinându-se şi apoi plonjând în adâncuri. S-a auzit un zgomot puternic, iar apoi am auzit ţipete şi plânsete. Nu ştiu cât timp au durat. Noi nu spuneam nimic. Eram în barcă, în întuneric”.
Laura Francatelli, care a decedat în anul 1967, avea 31 de ani în momentul în care pachebotul Titanic s-a ciocnit de un aisberg în aprilie 1912 şi s-a scufundat în largul Oceanului Atlantic, cauzând moartea a peste 1.500 de pasageri.
Un colecţionar din Europa de Est, care a preferat să rămână anonim, a cumpărat, sâmbătă, pentru 20.000 de lire sterline (23.000 de euro) mărturia secretarei Laura Francatelli, în cadrul unei licitaţii ce a fost organizată de casa Henry Aldridge and Son în oraşul Devizes din sudul Marii Britanii. Preţul estimativ al acestui document era cuprins între 10.000 şi 15.000 de lire sterline (11.400 – 17.100 euro).