Scheletul a fost descoperit în cimitirul antic de la Veria, în cursul unor excavaţii pe o stradă a oraşului modern.
Craniul tinerei femei "poartă semnele unei răni şi credem că este vorba de o intervenţie chirurgicală complexă, pe care doar un medic experimentat ar fi putut să o realizeze", a declarat şeful echipei de arheologi, Ioannis Graikos.
Specialistul va prezenta descoperirea în cursul celei de-a 21-a reuniuni anuale a arheologilor din nordul Greciei, care se desfăşoară până sâmbătă, la Salonic.
"Îngrijirea medicală a corpului uman în Veria romană se încadrează într-o lungă tradiţie care a început cu Hipocrat (460 – 437 î.Chr.) şi a continuat cu medicul roman Celse (25 î.Chr. – 50 d.Chr.) şi Galen (131 – 201)", a adăugat Graikos.
În 2003, arheologii greci au descoperit în insula Chios (estul Mării Egee ), într-un mormânt datând din secolul al II-lea î.Chr., craniul unui bărbat care suferise o trepanaţie. Cercetătorii au stabilit că pacientul "a trăit mulţi ani după operaţie".
O altă trepanaţie, asupra unei tinere femei în vârstă de aproximativ 20 de ani, rănită de o armă, în secolul al VIII-lea î.Chr., a fost descoperită în 2006, în regiunea Tracia, pe locul vechii localităţi Abdera.
Trepanaţia, formă veche de chirurgie, a fost practicată încă din preistorie, în timpul epocii de piatră până în neolitic, (5.000 î.Chr.) şi a fost descrisă ulterior de Hipocrat, părintele medicinei. Trepanaţia constă în deschiderea unei cavităţi (mai ales a cutiei craniene) prin perforarea oaselor cu ajutorul trepanului, pentru extirparea tumorilor sau cheagurilor de sânge.