Muzeul Naţional de Artă are în evidenţă bunuri culturale de treizeci de bani, la propriu

Controlul a constatat că Muzeul Naţional de Artă a menţinut în evidenţa contabilă bunuri culturale care au făcut obiectul unor litigii în privinţa stabilirii dreptului de proprietate, iar prin pronunţarea unor sentinţe judecătoreşti definitive nu mai aparţin muzeului. Muzeul Naţional de Artă al României a împrumutat prin contracte încheiate în condiţiile dreptului comun, 5 (cinci) bunuri culturale Parohiei Stavropoleos. Bunurile culturale împrumutate nu au fost recuperate după expirarea contractului de împrumut, generând un litigiu soluţionat de instanţa de judecată. În prezent cele cinci bunuri culturale se află în posesia Parohiei, deşi ele sunt înregistrate în inventarul Muzeului şi în evidenţele contabile ale acestuia, astfel că se impune necesitatea reglementării scriptice şi faptice a situaţiei juridice reţinute de instanţe definitiv şi irevocabil.

MNAR se vede pus şi în faţa reproşului că nu au fost aprobate norme de reevaluare în mod unitar a bunurilor mobile culturale, valoarea reală a acestora nu se poate estima, în evidenţa financiar-contabilă a muzeului acestea fiind înregistrate la o valoare simbolică de 0,3 lei, respectiv 5 lei. În timpul auditului, pentru înlăturarea deficienţei constatate s-a efectuat corecţia contabilă concomitent cu înregistrarea bunurilor în evidenţele contabile ale muzeului. Muzeul nu a procedat la înregistrarea în evidenţa financiar-contabilă a unor acţiuni deţinute la diverse fonduri, primite prin donaţie (moştenire) în sumă de 279 mii lei, prin utilizarea contului contabil „Alte valori” în contrapartidă cu contul contabil „Venituri înregistrate în avans” şi nu a contului contabil „Venituri, bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit”, determinând astfel reflectarea necorespunzătoare în contabilitate a acţiunilor deţinute şi a dividendelor aferente.

Muzeul se pare că a pus la dispoziţie un spaţiu în incinta muzeului, în vederea organizării unui eveniment în perioada 12/13 decembrie 2016, în baza unui Proces-verbal de predare a spaţiului, fără existenţa prealabilă a unui contract de colaborare între părţi şi fără a fi obţinute venituri în sumă de 45 mii lei, conform tarifelor aprobate.

Acordul de colaborare, sub forma unui Protocol de colaborare s-a încheiat ulterior desfăşurării evenimentului şi fără obţinerea acordului ordonatorului principal de credite. Prin urmare, bugetul Muzeului a fost prejudiciat cu suma de 45 mii lei, prin neîncasarea unor venituri provenite din utilizarea unor spaţii din incinta acestuia, pentru organizarea unor evenimente.

În plus, MNAR nu ar fi instituit un cadru organizatoric şi funcţional adecvat desfăşurării activităţii de audit intern. Structura de audit public intern este subdimensionată, prevăzută cu un singur post, iar în perioada septembrie 2016-septembrie 2017 funcţia a fost vacantă prin exercitarea de către auditor a funcţiei temporare de contabil şef în cadrul Muzeului. În aceste condiţii, există riscul de autorevizuire, prin faptul că activităţile coordonate în calitate de contabil şef să nu poată fi auditate decât după trecerea unei perioade de trei ani. De asemenea, nu au fost cuprinse în sfera auditului public intern o serie de activităţi desfăşurate în cadrul Muzeului (concesionarea şi închirierea de bunuri aparţinând domeniului public), iar în ultimi cinci ani nu a fost efectuată evaluarea externă a activităţii de audit intern de către Compartimentul de audit public intern constituit la nivelul entităţii publice ierarhic superioare. Sistemul de control intern managerial nu a fost implementat în totalitate, nefiind dispuse toate măsurile pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi.

Inspectorii au constatat că la MNAR au fost efectuate achiziţii directe fără utilizarea sistemului electronic al achiziţiilor publice (SEAP), încălcându-se astfel principiile transparenţei şi publicităţii prevăzute de Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice, unele achiziţii de produse realizându-se în baza unui referat de necesitate, fără existenţa prealabilă a unui anunţ de publicitate în SEAP şi fără a se încheia un contract de prestări servicii.

Publicarea anunţului în SEAP s-a realizat pe baza unei oferte de preţ acceptată în prealabil de furnizor, iar aprobarea colaborării cu furnizorul a fost solicitată conducerii entităţii printr-o Notă justificativă. În concluzie, nu s-a asigurat un tratament egal tuturor operatorilor economici, transparenţa şi integritatea procesului de achiziţie publică, respectiv promovarea concurenţei între operatorii economici.

Efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului a fost realizată fără respectarea în totalitate a prevederilor legale. Nu au fost inventariate toate elementele patrimoniale, au fost identificate plusuri la inventar fără a fi
evidenţiate în contabilitate, procesul-verbal de inventariere nu este semnat de către membrii comisiei de inventariere, listele cu bunurile propuse pentru casare nu sunt semnate de membrii Comisiei de inventariere,
o parte din listele de inventariere nu sunt semnate de Compartimentul contabilitate.

”În perioada auditată s-au efectuat plăţi în afara cadrului legal, prin achitarea sumei de 45 mii lei prin încheierea unui contract de servicii de consultanţă în resurse umane fără ca serviciul să fie prevăzut în Programul anual al achiziţiilor publice, prestat şi recepţionat. Ordonatorul de credite nu a dispus constituirea unei comisii în vederea analizării ofertelor depuse de eventuali furnizori de astfel de servicii, nu s-a fost respectat faza de lichidare a cheltuielilor prin verificarea existenţei obligaţiei de plată pe baza documentelor justificative din care sa rezulte realitatea serviciului efectuat, iar plata s-a efectuat de către conducătorul Compartimentului financiar-contabil, fără ca serviciul să fie recepţionat, în acest sens nefiind întocmite documente care să probeze executarea şi recepţionarea serviciilor”, au constatat inspectorii Curţii de Conturi.

În acelaşi mod este semnalată achitarea sumei de 22 mii lei fără documente justificative prin care să fie probată contraprestaţia serviciilor de service/mentenanţă a echipamentelor de climatizare.

Controlul stabileşte şi faptul că ”au fost identificate situaţii de afectare a bugetului instituţiei prin plata unor amenzi contravenţionale fiind rezultatul sancţionării unui management defectuos şi al nerespectării cadrului legal cu privire la operaţiunile desfăşurate de entitate şi pentru care nu au fost instituite măsuri de recuperare a sumelor de la persoanele sancţionate. S-a mai constatat gestionarea deficitară a resurselor financiare alocate pentru organizarea unei expoziţii prin achiziţionarea unei cantităţi mai mari de material lemnos şi materiale promoţionale pentru promovarea expoziţiei, dar şi imobilizarea de fonduri prin existenţa unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă în valoare de 827 mii lei, compuse din publicaţii, respectiv cataloage şi diverse afişe”.

Potrivit inspectorilor, ”utilizarea subvenţiilor de la bugetul de stat destinate finanţării activităţilor muzeistice nu este în concordanţă, sub toate aspectele semnificative, cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea. Situaţiile financiare raportate la data 31.12.2017 nu oferă o imagine fidelă a poziţiei patrimoniale şi performanţei financiare a entităţii, iar efectuarea neadecvată a inventarierii nu oferă asigurări rezonabile asupra elementelor patrimoniale. Managementul entităţii nu a acordat atenţia cuvenită organizării Sistemului de control intern managerial, iar structura de audit nu poate constitui un sprijin pentru managementul de top în evaluarea riscurilor la care se supune activitatea entităţii şi nu contribuie semnificativ la îmbunătăţirea Sistemului de control intern managerial, fapt ce a determinat existenţa abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate şi prezentate în actul de control”.

Instituţiei i s-a recomandat ca, pentru bunurile mobile culturale ce vor fi împrumutate altor entităţi, la iniţierea unor noi contracte de împrumut sau comodat să fie menţionat şi dreptul de proprietate. Pentru bunurile culturale împrumutate deja, în măsura în care se refuză recunoaşterea dreptului de proprietate, se recomandă deschiderea unei acţiuni în revendicare a bunurilor mobile şi înregistrarea corespunzătoare, în acord cu prevederile legale, a acţiunilor deţinute la diverse fonduri de investiţii, dobândite prin moştenire; dispunerea măsurilor legale ce se impun pentru recuperarea sumei de 45 mii lei cu respectarea prevederilor art. 73^1 al Legii finanţelor publice nr. 500/2002, concomitent cu efectuarea unei misiuni de audit având ca obiectiv analiza oportunităţii închirierii unor spaţii. Mai este recomandată efectuarea unei analize de către Consiliul de Administraţie asupra modului de organizare şi desfăşurare a activităţii de audit intern la nivelul muzeului, în vederea asigurării organizării şi funcţionalităţii structurii de audit intern în conformitate cu prevederile legale, în condiţiile eficienţei şi eficacităţii; efectuarea unei misiunii de audit public intern privind concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale.

Printre recomandările făcute de Curtea de Conturi în urma controlului se numără şi laborarea şi dezvoltarea Sistemului de control managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi ca şi elaborarea, aprobarea şi implementarea unei proceduri operaţionale privind achiziţiile publice în strictă concordanţă cu normativele în vigoare în materia achiziţiilor publice ca şi organizarea şi efectuarea operaţiunilor de inventariere asupra tuturor elementelor de activ, datorii şi capitaluri proprii, cu respectarea strictă a prevederilor legale şi revizuirea Procedurii formalizate generale de organizare expoziţii temporare, astfel încât să prevadă utilizarea fondurilor publice prin asigurarea legalităţii, regularităţi, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii acestora şi identificarea posibilităţilor de valorificare a stocurilor de cataloage/afişe cu mişcare lentă şi a celor fără mişcare şi dispunerea de măsuri de distribuire a acestora către publicul-ţintă interesat.

Muzeul Naţional de Artă al României este o instituţie publică de cultură de importanţă naţională, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat şi funcţionează în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Muzeul a fost înfiinţat prin Legea nr. 803/1946, este acreditat prin Ordinul nr. 2104/19.02.2014, potrivit prevederilor Legii nr. 311/2003 a muzeelor şi a colecţiilor publice, republicată, cu modificările ulterioare, şi este membru ICOM (The International Council of Museums). Începând cu anul 1948, muzeul funcţionează în clădirea Palatului Regal din Bucureşti, Calea Victoriei nr. 49-53, sector 1, fiind cel mai important muzeu de artă din ţară. Conducerea Muzeului este exercitată de către Manager, numit de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Activitatea managerului este sprijinită de Consiliul de Administraţie al Muzeului, organ colectiv de conducere cu caracter deliberativ. În cadrul Muzeului funcţionează de asemenea Consiliul Ştiinţific, organ colegial de specialitate cu rol consultativ şi o serie de comisii de specialitate, constituite prin decizie scrisă a managerului.