Nisipul, a doua resursă naturală din lume pentru care se ucide

Un om de afaceri Sud-African a fost împuşcat mortal în luna septembrie, doi săteni din Indoa au fost ucişi în august iar un activist mexican a fost omorât în iunie, arată Vince Beiser pentru BBC, toate crimele fiind legate de exploatarea nisipului în diferite colţuri ale lumii.

În ciuda faptului că sunem obişnuiţi să legăm nisipul mai ales de perioadele de vacanţă, produsul a devenit unul dintre ingredientele esenţiale pentru viaţa modernă. Cimentul, industria costrucţiilor, asfaltul, transporturile, industria sticlei, industria telecomunicaţiilor, telefoanele mobile sunt dependente de folosirea unor cantităţi uriaşe de nisip.

Problemele se fac simţite cu toate că planeta pare să nu ducă lipsă de zone acoperite de nisip. Ca şi apa, care este resursa atât de prezentă în lume dar şi cea supusă celei mai intense exploatări, nisipul este consumat în cantităţi masive. În jur de 50 de miliarde de tone de agregat, termenul de specialitate pentru nisip şi pietriş necesar în construcţii.

Problemele apar atunci când se ia în considerare faptul că mare parte din nisipul găsit într-un deşert nu poate fi utilizat în industrie. Potrivit specialiştilor, faptul că este măcinat de vânt şi nu de apă îl transformă în fire prea fine pentru a fi stabile în amestecurile necesare în realizarea cimentului.

Pascal Peduzzi, cercetător la Naţiunile Unite în cadrul programelor legate de mediu afirmă că ”nu avem cum să extragem anual 50 de tone dintr-o resursă şi să nu afectăm în mod grav planeta şi oamenii care trăiesc pe ea”.

Nisipul necesar se găseşte în albii de râuri, în lacuri şi pe malul mărilor. În tot mai multe zone, râurile ajung să fie excavate şi zone întregi sunt distruse, în unele ţări, comerţul cu nisip dând naştere unei zone dubioase, în care şi-au făcut apariţia organizaţii criminale.

Urbanizarea intensă este considerată adevăratul motiv al crizei de nisip. În fiecare an, tot mai multe persoane părăsesc zona rurală pentru a se stabili în oraşe. Fenomenul este specific mai ales ţărilor în curs de dezvoltare din Asia, Africa sau America Latină. Oraşele se extind într-un ritm mai rapid decât oricând până acum.

Numărul persoanelor care trăiesc în zone urbane a crescut de peste patru ori din 1950, astăzi fiind estimat un număr de 4,2 miliarde de persoane în oraşele toată lumea. Organizaţia Naţiunilor Unite a calculat posibilitatea adăugării altor 2,5 miliarde de persoane în următoarele trei decenii, între locuitorii oraşelor din lume. Jurnaliştii BBC arată că prin aceasta ar fi vorba despre adăugarea a opt oraşe de dimensiunile New York-ului în fiecare an.

Locuinţele construite pentru toţi aceşti noi locuitori consumă cantităţi enorme de nisip. În India, cantitatea de nisip folosită în construcţii s-a triplat de la începutul secolului XXI. China ar fi folosit în ultimii zece ani mai mult nisip decât a fost folosit în Statele Unite pe durata întregului secol XX. Cererea de nisip este atât de mare încât la Dubai, oraş aflat lângă un deşert uriaş, se importă nisip pentru construcţii din Australia. Nu doar clădirile au nevoie de nisip ci şi teritoriul creat în plus pe mare. Insulele în formă de palmier din Dubai sunt cel mai cunoscut exemplu de pământ artificial construit pe mare în ultimii ani, dar din California, până în Hong Kong, tot mai multe zone de coastă sunt extinse folosind nisip extras din larg pentru a fi depozitat la mal. Lagos, the largest city in Nigeria, is adding a 2,400-acre (9.7 sq km) urban extension to its Atlantic shoreline. China, the fourth-largest nation on Earth in terms of naturally occurring land, has added hundreds of miles to its coast, and built entire islands to host luxury resorts.

Printre zonele afectat de exploatarea nisipului se numără Delta râului Mekong, din Vietnam, unde cursurile de apă dispar treptat, recifurile de corali din Kenia, Golful Persic şi Florida. Efectul exploatării industriale a nisipului este resimţit de pescari din Malaesia şi Cambodia, iar China se confruntă cu probleme majore cauzate de distrugerea habitatelor pentru păsări şi peşti ca şi de poluarea apei.

Liderul extinderii terestre este Singapore, care are în permanenţă nevoie să extindă teritoriul pentru cei aproape şase milioane de locuitori. Oraşul-stat a construit pe mare nu mai puţin de 130 de km pătraţi în ultimii 40 de ani, folosind mai ales nisip importat din alte ţări. Impactul asupra mediului a fost atât de puternic, încât Indonezia, Vietnam şi Cambogia au interzis exportul de nisip în Singapore.

Potrivit unui grup de cercetători olandezi, din 1985 au fost construiţi 13.563 de km pătraţi suplimentari pe coastele din toată lumea. Teritoriul este egal cu suprafaţa unui stat ca Jamaica.

José Luis Álvarez Flores, un activist pentru mediu din sudul Mexicului, a fost împuşcat mortat în luna iunie după ce a susţinut că în zona în care trăia se întreprind săpături ilegale şi exploatări fără autorizaţie ale nisipului din râuri. Lângă cadavrul său a fost găsit un bilet care ameninţa familia activistului în cazul continuării protestelor. Poliţia din Rajasthan, India, a fost întâmpinată cu focuri de armă atunci când a încercat să oprească un convoi de tractoare care transportau nisip exploatat ilegal. În urma ciocnirii doi muncitori au murit şi doi poliţişti au ajuns la spital. În Africa de Sud, un muncitor a fost ucis cu mai multe focuri de armă după o neînţelegere avută cu colegii care exploatau nisip.

În ultimii ani au fost înregistrate victime ale exploatării nisipului în Kenia, Gambia şi Indonezia. În India se vorbeşte deja despre ”mafiile nisipului” care ucid şi ameninţă sute de persoane. Printre victime se numără un profesor în vârstă de 81 de ani şi un activist în vârstă de 22 de ani, un jurnalist ars de viu şi trei poliţişti loviţi de camioanele care transportă nisip.

Oamenii de ştiinţă încearcă să dezvolte formule pentru ciment care să folosească nisip în cantităţi mai mici şi investighează moduri în care se pot refolosi materialele în proces. În multe ţări din Occident, activităţile miniere în albiile râurilor sunt controlate strict. Mette Bendixen, de la University of Colorado, este una dintre vocile tot mai numeroase care solicită ONU şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului (World Trade Organization) să ia măsuri mai hotărâte pentru a opri impactul exploatării nisipului. “Avem nevoie de un program de monitorizare”, spune Bendixen.

În prezent nu se cunoaşte cu exactitate ce cantităţi de nisip sunt exploatate şi nici unde sunt folosite sau în ce fel este luat în considerare impactul pe care această industrie îl are asupra mediului.