NYT: Cum ne poate afecta emoţional ceea ce mâncăm. Alimentaţia ca tratament pentru tratarea anxietăţii şi a depresiei uşoare

Un pacient, agent imobiliar în vârstă de 48 de ani, se află în tratament pentru tratarea anxietăţii şi a depresiei uşoare. Acesta mărturiseşte medicului psihiatriu că a mâncat trei duzini de stridii în weekend.

Psihiatrul său, dr. Drew Ramsey, profesor de psihiatrie asistent la Universitatea Columbia, a fost impresionat de afirmaţie. „Tu eşti singura persoană căreia i-am prescris stridiile, care s-a întors şi a spus că a mâncat 36!", spune Ramsey pacientului, transmite NYT.

Dr. Ramsey, autorul unor cărţi care se referă la alimentaţia şi sănătatea mintală, este un mare fan al stridiilor. Acestea sunt bogate in vitamina B12, ceea ce studiile sugerează că poate ajuta la reducerea contracţiei creierului. De asemenea, ele sunt bine aprovizionate cu acizi graşi omega-3, deficienţele cărora au fost legate de un risc mai mare de suicid şi depresie.

Crustaceea nu este singura mâncare despre care este entuziasmat medicul psihiatru

Ramsey este un pionier în domeniul psihiatriei nutriţionale, care încearcă să aplice ceea ce ştiinţa dezvăluie despre impactul nutriţiei asupra creierului şi asupra sănătăţii mintale. Dr. Ramsey susţine că o dietă săracă este un factor major care contribuie la depresie, aceasta fiind principala dizabilitate pentru americanii cu vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Împreună cu Samantha Elkrief, bucătar şi antrenor alimentar care participă în multe dintre sesiunile pacienţilor săi, Ramsey consiliază adesea pacienţii cu privire la modul în care o alimentaţie adecvată poate duce la o mai bună sănătate mintală.

Ironia, spune el, este că majoritatea americanilor sunt suprasaturaţi de calorii, care încă suferă de gama vitală de micronutrienţi pe care creierele noastre au nevoie, multe dintre acestea fiind găsite în legumele comune. Un sondaj publicat în 2017 de către Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor a arătat că doar unul din 10 adulţi îndeplineşte recomandările zilnice minime pentru consumul de fructe şi legume.

Psihiatrii ca Dr. Ramsey prescriu antidepresive şi alte medicamente, după caz, şi se angajează în terapia prin comunicare şi alte forme tradiţionale de consiliere.

Mâncarea proaspătă şi nutritivă poate ajuta în combinaţie cu terapiile disponibile

Americanii schimbă în mod regulat ceea ce mănâncă pentru a pierde în greutate, pentru a controla nivelul de zahăr din sânge şi pentru a scade nivelul colesterolului. Dar dr. Ramsey spune că este încă rar ca oamenii să acorde atenţie nevoilor alimentare ale organului celui mai complex şi consumator de energie din corp, anume creierul uman.

Cercetările privind impactul regimului alimentar asupra funcţionării psihice sunt relativ noi, iar studiile privind alimentele pot fi dificil de efectuat şi greu de interpretat, deoarece atât de mulţi factori intră în bunăstarea noastră generală. Dar un studiu cu peste 12.000 de australieni, publicat în Jurnalul American de Sănătate Publică în 2016, a constatat că indivizii care au crescut numărul de porţii de fructe şi legume pe care le-au mâncat au raportat că sunt mai fericiţi şi mai mulţumiţi de viaţa lor decât cei ale căror diete au rămas la fel.

Un alt studiu efectuat pe 422 de tineri adulţi din Noua Zeelandă şi Statele Unite a arătat un nivel mai ridicat de sănătate mintală şi bunăstare pentru cei care mâncau mai multe fructe şi legume proaspete. Interesant, aceleaşi beneficii nu au apărut la cei care au mâncat conserve de fructe şi legume. „Credem că acest lucru se datorează conţinutului mai ridicat de nutrienţi al fructelor şi legumelor brute, în special al vitaminelor B şi al vitaminei C, care sunt vulnerabile la degradarea căldurii", afirmă Tamlin Conner, autorul studiului şi lector senior la Universitatea din Otago.

Îmbunătăţiri ale dispoziţiei şi niveluri mai scăzute de anxietate

Unul dintre primele studii clinice controlate pentru a testa dacă schimbarea dietei poate fi eficientă în tratarea depresiei a fost publicat în 2017. În studiul condus de Felice Jacka, epidemiolog psihiatric în Australia, participanţii care au fost instruiţi să urmeze o dietă mediteraneană timp de 12 săptămâni au raportat îmbunătăţiri ale dispoziţiei şi niveluri mai scăzute de anxietate.

O dieta mediteraneană, bogată în leguminoase si fructe de mare, precum si legume cu frunze nutritive, bogate in fibre, promovează o populaţie diversă de bacterii utile in intestin. Cercetările sugerează că un microbiom intestinal sănătos poate fi important în procesarea neurotransmiţătorilor ca serotonina care reglează starea de spirit.

Studiile de imagistică arată cum creierul oamenilor care urmează o dietă în stil mediteranean arată de obicei mai tineri şi sunt mai activi din punct de vedere al metabolismului decât cei care mănâncă o dietă occidentală tipică", susţine Dr. Lisa Mosconi. Astfel de beneficii ale creierului pot fi de protecţie împotriva declanşării demenţei, afirmă Mosconi.

Dr. Mosconi adaugă că „nu există o dietă care să se potrivească tuturor", dar îi sfătuieşte pe pacienţi să elimine alimentele procesate, să reducă la minimum cantitatea de carne şi produsele lactate şi să mănânce mai multe alimente precum peştele gras, legumele şi cerealele integrale şi leguminoase, pentru a reduce riscul dezvoltării de boli ale creierului asociate cu îmbătrânirea.

Împreună cu Ramsey, dr. Mosconi recomandă atât „mâncatul curcubeului", adică consumul unei o game largi de fructe şi legume colorate, cum ar fi ardeii, afinele, cartofii dulci şi roşiile. Astfel de alimente sunt bogate în fitonutrienţi, care pot ajuta la reducerea inflamaţiilor dăunătoare din organism, inclusiv în creier, şi pot promova creşterea celulelor creierului noi pe parcursul anilor.

Dr. Emily Deans, instructor clinic în psihiatrie la Harvard Medical School, avertizează că o dietă doar din plante poate prezenta anumite riscuri. Unele studii observaţionale de amploare sugerează, de exemplu, că vegetarienii şi veganii pot avea rate oarecum mai mari de depresie şi tulburări de alimentaţie decât cei care mănâncă o dietă mai variată. Cei care consumă o dietă fără carne pot, de asemenea, să ia suplimente pentru a furniza substanţele nutritive care lipsesc. 

Samantha Elkrief, nutriţionistul care îi asistă pe dr. Ramsey, adaugă că nu doar ceea ce mâncăm, ci atitudinile pe care le conferim mâncării noastre contribuie la bunăstarea mintală. „Vreau să ajut oamenii să găsească alimentele care le oferă bucurie şi îi să se simtă bine", spune Elkrief. „Este vorba despre conştientizarea şi observarea corpului, analizând cum vă simţiţi atunci când mâncaţi anumite alimente", adaugă aceasta.