Oamenii de ştiinţă au o nouă teorie cu privire la evenimentul de oxigenare a Pământului. Influenţa încetinirii rotaţiei

Oamenii de ştiinţă şi-au dat seama demult că au fost implicaţi microbi numiţi cianobacterii, dar nu au putut spune cu exactitate ce a început marele eveniment de oxigenare.

Cercetătorii Nature Geoscience teoretizează că rotaţia încetinită a Pământului, care a prelungit treptat zilele de la şase ore la cele 24 de ore, a fost cheia pentru ca cianobacteriile să producă mai mult oxigen, potrivit APNews.

Cu aproximativ 2,4 miliarde de ani în urmă, era atât de puţin oxigen în atmosfera Pământului încât abia putea fi măsurat, astfel încât niciun animal sau plantă nu putea trăi. În schimb, o mulţime de microbi au inspirat dioxid de carbon şi, în cazul cianobacteriilor, au produs oxigen în cea mai timpurie formă de fotosinteză.

Oceanele Pământului au fost cândva verzi, arată un nou studiu al apelor vulcanice

Oamenii de știință descoperă o nouă componentă a sistemului imunitar

La început nu a fost mult, dar în doar aproximativ 400 de milioane de ani atmosfera Pământului a ajuns la o zecime din cantitatea de oxigen pe care o avem acum, ceea ce este un salt uriaş, a declarat autorul principal al studiului, Judith Klatt, biogeochimist la Institutul Max Planck în Germania. Această explozie de oxigen a permis plantelor şi animalelor să evolueze, a spus ea.

Oceanograful Universităţii din Michigan, Brian Arbic asculta prelegerea unui coleg despre cianobacterii şi a observat că apariţia unei cantităţi mari de oxigen coincide cu momentul în care zilele Pământului se prelungesc. Rotaţia planetei încetineşte din cauza fizicii complicate a fricţiunii mareelor ​​şi a interacţiunii cu luna.

Cercetătorii din Michigan şi cei germani şi-au pus teoria la încercare cu bacterii similare cu ceea ce ar fi fost în urmă cu aproximativ 2,4 miliarde de ani. Au folosit culturi albe şi violet de cianobacterii care trăiau într-o lume stranie, la aproape 24 de metri adâncime în lacul Huron.

Scafandrii au adus covoarele gelatinoase ale bacteriilor, care miros ca ouăle stricate. Klatt şi colegii le-au expus la cantităţi variate de lumină, până la 26 de ore, astfel au descoperit că o lumină continuă a determinat microbii să producă mai mult oxigen.