Oamenii de ştiinţă spun că au găsit un sit care marchează un nou capitol în istoria Pământului

Oamenii de ştiinţă au identificat situl geologic care, în opinia lor, reflectă cel mai bine o nouă epocă propusă, numită Antropocen - un pas important către schimbarea cronologiei oficiale a istoriei Pământului.

Urmărește

3430 afișări

Imaginea articolului Oamenii de ştiinţă spun că au găsit un sit care marchează un nou capitol în istoria Pământului

Sursa foto: Twitter

Termenul Antropocen, propus pentru prima dată în anul 2000 pentru a reflecta modul în care activitatea umană a modificat profund lumea, a devenit un cuvânt de ordine academic utilizat în mod obişnuit, care uneşte diferite domenii de studiu.

"Când 8 miliarde de oameni au un impact asupra planetei, este inevitabil să existe o repercusiune", a declarat Colin Waters, profesor onorific la Facultatea de Geografie, Geologie şi Mediu de la Universitatea din Leicester şi preşedinte al Grupului de lucru pentru Antropocen.

"Ne-am mutat în această nouă stare a Pământului şi aceasta ar trebui să fie definită de o nouă epocă geologică", a adăugat Waters.

AWG, un grup format în prezent din 35 de geologi, lucrează din 2009 pentru ca Antropocenul să facă parte din cronologia oficială a Pământului. Grupul a stabilit în 2016 că epoca Antropocenului a început în jurul anului 1950 - începutul erei testelor cu arme nucleare, ale căror urme geochimice pot fi găsite în întreaga lume. De atunci, cercetătorii au luat în considerare 12 situri care ar putea furniza dovada cheie necesară pentru a-şi susţine propunerea, dintre care nouă au fost supuse la vot, potrivit CNN.

Marţi, oamenii de ştiinţă au anunţat situl geologic - Lacul Crawford din Ontario, Canada - care surprinde cel mai bine impactul geologic al Antropocenului, potrivit cercetării lor.

Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord că Antropocenul este o realitate geologică - sau că cercetătorii au suficiente dovezi pentru a o declara oficial o nouă epocă.

Împărţirea timpului profund

Scara timpului geologic oferă cadrul oficial pentru înţelegerea noastră a celor 4,5 miliarde de ani de istorie a Pământului. Geologii împart istoria planetei noastre în eoni, ere, perioade, epoci şi vârste, un eon fiind cea mai mare bucată de timp, iar o vârstă cea mai scurtă.

De exemplu, în prezent trăim în Era Meghalayană. Aceasta face parte din Epoca Holocenă, care a început la sfârşitul ultimei ere glaciare, acum 11.700 de ani, când calotele de gheaţă şi gheţarii au început să se retragă. Holocenul face parte din Perioada Cuaternară, cea mai recentă diviziune a Erei Cenozoice, care, la rândul ei, face parte din Eonul Fanerozoic - care se întinde de acum 539 de milioane de ani până în prezent.

Aceste capitole geologice sunt adesea denumite după locul în care au fost studiate pentru prima dată. Perioada jurasică este denumită după rocile bogate în fosile din Munţii Jura din Franţa, în timp ce perioada cambriană şi-a primit numele de la denumirea romană a Ţării Galilor.

Andrew Knoll, profesor Fisher de istorie naturală la Universitatea Harvard, a declarat că scara este "profund utilă", pentru activitatea sa de paleontolog.

"Când spun "Cambrian", aceasta transmite nu numai perioada cuprinsă între 539 şi 485 de milioane de ani în urmă, ci şi o abundenţă de informaţii despre biota, medii, tectonică, paleogeografie şi multe altele", a spus Knoll. "Este un pic ca şi cum ai spune "Evul Mediu" sau "Renaşterea"."

Dacă va fi aprobat, Antropocenul ar fi cea de-a treia epocă din perioada cuaternară. De asemenea, ar însemna că Epoca Holocenului a fost deosebit de scurtă - alte epoci au durat mai multe milioane de ani.

Fiecare diviziune din cronologia oficială este, de asemenea, reprezentată de un singur sit geologic - cunoscut sub numele de Global Boundary Stratotype Section and Point (GSSP), care surprinde cel mai bine ceea ce este nou sau unic în legătură cu un anumit capitol din istoria Pământului.

Fiecare punct este marcat, de obicei, cu un "vârf de aur", adesea bătut cu ciocanul în stratul pivotant de rocă.

Locul de naştere al Antropocenului

În cazul Antropocenului, locul propus pentru vârful de aur este un sediment prelevat din albia lacului Crawford, care dezvăluie urme geochimice ale testelor cu bombe nucleare, în special plutoniu - un element radioactiv detectat pe scară largă în întreaga lume în recifele de corali, în carote de gheaţă şi în turbării.

Lacul Crawford a fost desemnat câştigător după ce AWG a votat în trei runde cele nouă situri candidate. Printre celelalte locaţii potenţiale se numărau o turbărie din Munţii Sudeţi din Polonia, lacul Searsville din California, o porţiune de fund de mare din Marea Baltică, un golf din Japonia, un crater vulcanic umplut cu apă din China, o carotă de gheaţă forată în Peninsula Antarctică şi două recife de corali, unul în Australia şi celălalt în Golful Mexic.

Waters a declarat că a fost foarte dificil să aleagă între diferitele situri şi că voturile au fost strânse, dar crede că lacul Crawford a câştigat deoarece punctul de plecare geochimic propus pentru Antropocenul asociat sedimentelor este deosebit de precis.

Lacul nu este mare, acoperind 2,4 hectare, dar este excepţional de adânc, aproape 24 de metri, iar sedimentele găsite pe fundul lacului pot fi împărţite în straturi anuale pentru a fi eşantionate pentru a găsi markerii geochimici ai activităţii umane. Această analiză le permite oamenilor de ştiinţă să vadă schimbările la o rezoluţie anuală, a explicat Francine McCarthy, profesor de ştiinţe ale Pământului la Universitatea Brock din Canada, care a studiat lacul.

"Forma lacului restricţionează amestecul coloanei de apă, astfel încât apele de fund nu se amestecă cu cele de suprafaţă. Fundul lacului este complet izolat de restul planetei", a explicat ea.

Cu toate acestea, selecţia lacului Crawford nu reprezintă decizia finală privind recunoaşterea Antropocenului ca unitate de timp geologică oficială.

AWG va prezenta o propunere de oficializare a Antropocenului în cadrul Subcomisiei pentru Stratigrafie Cuaternară în cursul acestei veri. În cazul în care membrii subcomisiei vor fi de acord cu o majoritate de 60%, propunerea va trece apoi la Comisia Internaţională de Stratigrafie, care va trebui, de asemenea, să voteze şi să fie de acord cu o majoritate de 60% pentru ca propunerea să treacă mai departe pentru ratificare. Ambele organisme fac parte din Uniunea Internaţională de Ştiinţe Geologice, care reprezintă peste 1 milion de geostiinţifici din întreaga lume.

O decizie finală este aşteptată la cel de-al 37-lea Congres Internaţional de Geologie de la Busan, Coreea de Sud, în august 2024.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria life-inedit

Citește pe alephnews.ro: Unul din trei oameni suferă de „ura față de mișcare”. Fenomenul poartă numele de misokinezie

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: antropocen,; istorie,; pamant,; stiinta,; epoca,; identificare,; schimbare,; canada,; universitate,; cercetatori,; mediu,; planeta

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.