Omul de Neanderthal, dotat cu aceeaşi genă a limbajului ca şi omul modern

Descoperirea sugerează posibilitatea că omul de Neanderthal, care s-a îndepărtat de omul modern, homo sapiens, în urmă cu 30.000 de ani, avea capacitatea genetică de a vorbi, potrivit lui Johannes Krause, antropolog la Institutul Max Planck din Leipzig, Germania, coordonator al acestui studiu.

Gena, numită FOXP2, este singura cunoscută până în prezent a juca un rol esenţial în formarea regiunilor creierului asociate vorbirii. De altfel, persoanele care sunt purtătoare ale unei anomalii a acestei gene au dificultăţi de vorbire, a indicat cercetătorul.

"Nu există nici un motiv să credem că oamenii de Neanderthal nu puteau vorbi", a spus acesta.

Versiunea umană a FOXP2 diferă de cea a cimpanzeilor în două locuri, spun cercetătorii.

Antropologii au descoperit anterior că omul de Neanderthal era dotat cu caracteristici anatomice necesare vorbirii, precum terminaţiile nervoase ale muşchilor limbii, indispensabile pentru formarea sunetelor.

Noua descoperire vine în sprijinul ipotezei că oamenii de Neanderthal puteau vorbi dar şi al posibilităţii existenţei unor alte gene necunoscute care joacă rol în capacitatea de a vorbi a oamenilor moderni, subliniază Johannes Krause.

Cercetătorii vor să analizeze noi mostre de ADN (cheia eredităţii) neanderthalian pentru a-l compara cu cel al lui homo sapiens.

Oamenii de ştiinţă au reuşit să recupereze mostre de ADN neanderthalian din fosile descoperite într-o peşteră din nordul Spaniei.

Oamenii de Neanderthal au trăit în Europa, Orientul Apropiat, Asia occidentală şi chiar Siberia meridională, după o descoperire rcentă. Nu se ştie încă de ce această specie a dispărut de pe Pământ, dar se bănuieşte că schimbările climatice şi evoluţia la omul modern au contribuit la această dispariţie. Recent, o echipă de cercetători francezi a descoperit, în urma unor analize genetice, că omul de Neanderthal nu este strămoşul omului modern, ci un văr îndepărtat care s-a stins fără a avea urmaşi.