Fugger şi-a dorit să le ofere o casă celor care nu îşi permiteau acest lucru, iar chiria impusă de el în 1520, echivalentul de astăzi a 88 de euro cenţi pe an, nu a fost niciodată modificată.
Însă una dintre condiţiile puse celor 142 de locuitori din Fuggerei este să se roage, de trei ori pe zi, pentru sufletul şi bunăstarea bancherilor. De asemenea, porţile cartierului se închid la ora 22.00, iar cine întârzie trebuie să plătească o amendă cuprinsă între 50 de euro cenţi şi un euro.
Jakob Fugger a pus bazele unui fond caritabil care să finanţeze cheltuielile acestui complex rezidenţial. 500 de ani mai târziu, cea mai mare sursă de venituri o reprezintă biletele de 4 euro achiziţionate de turiştii care vor să vadă cu ochii lor Fuggerei.
Jakob „cel bogat” a fost, din multe puncte de vedere, varianta medievală a bancherului de succes de pe Wall Street. A bătut monede pentru Vatican, a condus comerţul cu condimente şi a finanţat campania prin care regele spaniol Carlos al V-lea a devenit împăratul Imperiului Roman în 1519.
Citiţi continuarea articolului pe www.businessmagazin.ro