Oraşul îşi schimbă haina după starea de urgenţă: Treptele-curcubeu din Capitală încântă privirea, dar „ascund lucrări de slabă calitate”

O postare pe Facebook atrage atenţia unui aspect pe care, cel mai probabil, doar locuitorii din respectiva zonă a Capitalei l-au putut observa. În timpul stării de urgenţă, treptele adiacente străzii dr. Grigore Romniceanu s-au transformat într-o explozie de culoare, schimbând radical peisajul mai degrabă tern şi mohorât al zonei. 

„Treptele de la Romniceanu, din cartierul bucureştean Cotroceni, s-au colorat brusc în timpul stării de urgenţă din martie-mai 2020. E excelent când spaţii urbane vechi sunt reinventate şi recontextualizate, arta urbană stradală trebuie să arate o altă faţă a oraşului, dar aici e vorba, din păcate, şi de incompetenţă”, se precizează în respectiva postare, făcând referire la slaba calitate a lucrării iniţiale, din Sectorul 5 al Capitalei.

În continuare e prezentat şi un strop din istoria locului, pentru iubitorii de cultură urbană: „Treptele adiacente străzii dr. Grigore Romniceanu leagă extremitatea sudică a cartierului Cotroceni (şoseaua Panduri) de zona străzilor dr. Romniceanu şi dr. Lister. Construcţia e chiar în cornişa Dâmboviţei, panta abruptă şi ruperea de nivel care marchează geografic albia extinsă a râului, generând <<valea>> în care se situează Cotrocenii. Construită prin anii '20, când în zonă au început să apară vile pe locul caselor mai vechi din fosta vatră a Mănăstirii Cotroceni (înlocuită de Palatul Cotroceni), scara a fost un proiect executat excelent. Treptele mici, din piatră, făceau urcarea uşoară şi erau delimitate de elemente metalice care le făceau mai robuste. Pe centru era o balustradă metalică ai cărei stâlpi ornamentaţi sporeau atmosfera de Paris.

Mai ales după 1990, autorităţile locale ale sectorului 5 (în care se află cartierul Cotroceni) au reparat prost sau au ignorat scara de la Romniceanu, ceea ce a adus-o într-o stare de degradare avansată: treptele au fost refăcute din ciment slab, au dispărut porţiuni din mâna curentă a balustradei iar delimitatoarele metalice ale treptelor au devenit pericol public (te puteai împiedica lejer) odată cu erodarea treptelor refăcute la modul amator.”

Acesta nu e un caz singular. În Bucureşti există o altă „scară” celebră, pe care mulţi au observat-o măcar în fotografiile postate pe reţelele sociale. „Refacerea asta e copie la indigo după cazul străzii în trepte Xenofon de la Filaret, sectorul 4.”

Drept concluzie, postarea realizată pe Facebook aplaudă iniţiativa, însă deplânge utilizarea artei urbane stradale drept paravan: „Arta urbană e binevenită, însă e jenant când ascunde lucrări de slabă calitate în loc să aducă plusvaloare unora de calitate. Clar se schimbă aspectul locului, Bucureştiul capătă şi el trepte-curcubeu aşa cum sunt şi-n alte oraşe din lume. Curcubeul poate avea semnificaţie biblică, poate simboliza culorile comunităţii LGBTQAI+ sau mesajul <<Totul va fi bine>> din perioada stării de urgenţă, depinde de fiecare ce interpretare îi dă. Cert e că treptele, aşa prost refăcute, vor deveni vedete mai ales pe Instagram. Vin şedinţele foto pe bandă rulantă.”