Pădurea de piatră din China. Cum arată "prima minune a lumii" - FOTO

Pădurea Shilin din China este un ansamblu de formaţiuni calcaroase, apreciat ca fiind o minune naturală încă din timpul dinastiei Ming.

Urmărește
7143 afișări
Imaginea articolului Pădurea de piatră din China. Cum arată "prima minune a lumii" - FOTO

Pădurea de piatră din China. Cum arată "prima minune a lumii" - FOTO (Imagine: Shutterstock)

Shilin, pădurea de piatră din sud-vestul Chinei, este un uimitor ansamblu de formaţiuni calcaroase, din provincia Yunnan. Zona este apreciată încă din timpul dinastiei Ming, 1368 - 1644, când era cunoscută drept întâia minune a lumii. Totuşi, pădurea de piatră a fost înscrisă în circuitul turistic abia în anii '50 şi inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 2007.

Stâncile de calcar par ieşite din pământ, multe dintre ele semănând cu nişte copaci pietrificaţi, de unde şi numele zonei, Shilin (n.r. Shí, piatră, stâncă şi Lín, crâng, pădure). Relieful deosebit se întinde pe 400 de kilometri pătraţi şi include "păduri" de diferite dimensiuni, râuri, lacuri, peşteri şi cascade. Geologii spun că cum 270 de milioane de ani, în perioada carboniferă a erei Paleozoice, pe locul stâncilor se afla o mare întinsă. În timp, mişcările litosferei au cauzat retragerea apelor şi au scos la suprafaţă calcarul. În timp, vântul şi ploaia au erodat stâncile, care au căpătat forma din prezent, a unor stâlpi sau trunchiuri de copaci, cu o înălţime de până la 30 de metri.

Zona cuprinde trei "păduri" importante la suprafaţă, Naigu, Pădurea Mare şi Pădurea Mică, dar şi o "pădure" subterană în peştera Zhiyun, care se întinde pe trei kilometri pătraţi, în mai multe galerii. O altă atracţie turistică importantă este Peştera Vântului Straniu, care include peştera Penfeng, izvorul Hongxi şi un râu subteran. Din august până în noiembrie, vijelii care durează până la trei minute mătură peştera din jumătate în jumătate de oră. Lacul carstic Changhu (n.r. Lacul lung) este denumit aşa datorită formei alungite, având o lungime de trei kilometri şi o lăţime de doar 300 de metri. Pe lângă insula din mijlocul apei, lacul include şi stalactite şi stalagmite subacvatice.

Zona a fost înscrisă în circuitul turistic abia în anii '50, iar din 2007, pădurea Naigu şi satul Suogeiy fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. China se află pe a doua poziţie în lume din acest punct de vedere, cu 45 de locuri protejate, fiind depăşită doar de Italia. În a 24-a sau a 25-a zi din a şasea lună a calendarului localnicilor, (n.r. calendar selenar, care se bazează pe fazele lunii) etnici Yi organizează festivalul torţei. În timpul sărbătorii, stâncile sunt luminate de torţele din ramuri de pin făcute de localnici, care organizează concursuri de lupte şi de frumuseţe, dansează şi cântă melodii tradiţionale.

Stâncile din zonă sunt formate de fenomene naturale, în sute de milioane de ani, în afara uneia, spun localnicii. Conform acestora (n.r. cunoscuţi sub numele de Sani), Ashima, o fată frumoasă din antichitiate, s-ar fi născut în zonă. Tânăra s-ar fi îndrăgostit de un păstor numit Ahei, dar, înainte să se mărite cu el a fost răpită de fiul unui om bogat din împrejurimi. Deşi iubitul ei a salvat-o şi au plecat împreună spre casă, Azhi, răpitorul, a deschis o ecluză care a inundat zona şi a ucis-o pe Ashima. În locul în care a murit a apărut o stâncă înaltă care le ocroteşte pe femeile Sani şi le reaminteşte că au libertatea să îşi aleagă soţul.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici