Peste jumătate dintre europeni consideră că a-şi cumpăra un cadou este un drept fundamental

Studiul a fost realizat cu ajutorul sistemului The Treat Index, primul barometru care măsoară obiceiurile de consum din Europa şi a vizat 12.434 de deţinători de carduri de credit, cu vârste de peste 18 ani, chestionaţi în Europa (Marea Britanie, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Rusia, Suedia şi Turcia).

Rezultatele au relevat faptul că, în ciuda incertitudinii economice, cumpărătorii continuă să investească în achiziţii pentru ei, cheltuind în medie 51 de euro, cel puţin o dată pe lună, pentru a-şi face o bucurie. În ciuda dificultăţilor economice la nivel de regiune, europenii nu sunt dispuşi să renunţe la aceste mici cadouri pentru ei. Astfel, o persoană din cinci recunoaşte că încă mai cheltuieşte bani pentru sine, deşi este conştientă că ar trebui să fie atentă la gestionarea bugetului.

Studiul a mai arătat că dorinţa europenilor de a-şi oferi mici bucurii o depăşeşte pe aceea de a face cadouri celorlalţi.

În timp ce două din cinci persoane intervievate (40%) au spus că mai degrabă ar cumpăra mici atenţii pentru alţii decât pentru ei, europenii cheltuiesc în medie cu cinci euro mai puţin atunci când cumpără un cadou pentru prieteni sau pentru familie. O persoană din zece (10%) a spus că principalul motiv pentru care cumpără o atenţie pentru altcineva este probabilitatea că o va împărţi - prin urmare, va avea la rândul ei un beneficiu, cum este în cazul cumpărării unei cutii cu bomboane sau a unei sticle de vin.

Germanii se situează pe primul loc în ceea ce priveşte sumele cheltuite, cu o medie de 72 de euro, ceea ce poate fi un indicator al condiţiilor economice mai bune ale acestora.

În schimb, respondenţii din Marea Britanie cheltuiesc cel mai puţin pentru sine, cu o medie de 32 de euro. Cumpărătorii din Marea Britanie au cel mai puternic sentiment de vinovăţie din cauza banilor cheltuiţi pentru ei, un sfert dintre respondenţi (25%) declarând că se simt vinovaţi atunci când îşi cumpără ceva - ceea ce îi transformă pe britanici în europenii cu cel mai mai mare sentiment de vinovăţie generat de cheltuielile efectuate.

"Studiul MasterCard Treat Index a arătat faptul că oamenii îşi acordă mici bucurii în încercarea de a-şi ridica moralul, fie că acest lucru vine pe fondul climatului economic sau chiar al schimbărilor de anotimp. Europenii sunt de părere că micile atenţii pentru sine sunt importante", spune Jennifer Palmer, director al European Consumer Credit & Charge la MasterCard.

"Studiul a evidenţiat faptul că aceste cadouri sunt fundamentale pentru buna dispoziţie a fiecăruia dintre noi. Astfel, peste o treime (36%) dintre cei chestionaţi consideră că principalul motiv pentru care îşi cumpără ceva este acela de a se înveseli. Sfârşitul de săptămână (26%) şi sărbătorile (24%) sunt următoarele motive în ordinea frecvenţei. Micile atenţii pentru ceilalţi sunt cumpărate cu scopul principal de a-i înveseli pe cei dragi (58%)", a mai spus Jennifer Palmer.

În toate ţările participante la studiu, momentele de răsfăţ precum cina în oraş sau comandarea de mâncare pentru acasă, bomboanele, dulciurile şi prăjiturile sunt cumpărate cu o anumită frecvenţă, ceea ce indică faptul că acele cadouri de valoare mai mică ne influenţează cel mai mult în bine starea de spirit. Totodată, potrivit sursei citate, produse precum brânza sau cafeaua sunt considerate necesităţi şi nu produse de răsfăţ, în special în Italia şi în Franţa, în timp ce cumpărăturile de o valoare mai mare, precum bijuteriile sau vacanţele au fost încadrate în categoria "cumpărături de lux".

De asemenea, potrivit studiului, de regulă, femeile cheltuiesc în special pe haine, genţi şi pantofi, în timp ce bărbaţii dau bani pe ieşiri în oraş, alcool, CD-uri, DVD-uri şi jocuri video.

"Rezultatele arată moduri diferite de a face cheltuieli, în funcţie de ţară. Acest lucru are la bază raţiuni economice şi culturale. Spre exemplu, sunt naţiuni cunoscute pentu o atitudine de tipul «păstrează-ţi calmul şi continuă» sau care sunt ceva mai rezervate, cum este cazul Marii Britanii. Aici cheltuielile sunt mult mai mici decât în ţări ca Germania, unde oamenii nu sunt atât de afectaţi de recesiune. Oricum, din aceste studii reiese clar faptul că, indiferent de cultură, economie sau concepţia fiecărei naţiuni despre «răsfăţ», importanţa sentimentului că îţi acorzi o bucurie, indiferent că este vorba despre anumite activităţi, zile libere sau a-ţi cumpăra ceva nou, în special în condiţiile economice actuale, nu poate fi subestimată", a comentat psihologul Linda Papadopoulos pe marginea studiului.

Pe de altă parte, potrivit studiului, deşi are cel mai mare sentiment de vinovăţie din cauză că foloseşte bani pentru sine, generaţia tânără este cea care cheltuieşte cel mai mult. Unul din cinci tineri (20%) a recunoscut faptul că şi-a făcut chiar mai multe cadouri de când a început criza financiară. De asemenea, cumpărătorii tineri cheltuiesc cel mai mult pe produse mai scumpe, de lux, aproape o treime (29,7%) alocând mai mulţi bani pe vacanţe, ieşiri în oraş, haine şi accesorii, de când a început recesiunea. Prin comparaţie, respondenţii cu vârste de peste peste 55 de ani, care au luat parte la studiu, declară că încă îşi mai acordă momente de răsfăţ, dar 38% spun că este vorba de bucurii mai mici, precum cafeaua şi brânza, pe care le consideră necesităţi.

Expertul financiar independent Alvin Hall spune: "Chiar dacă diferenţele sunt numeroase, atributele comune ale micilor bucurii în toate ţările participante sunt uimitoare. «Fiecare merită o bucurie din când în când» este una dintre primele două alegeri în aproape fiecare ţară. Astfel, proverbul «Omul nu poate trăi doar cu pâine» pare a fi o credinţă împărtăşită în mai multe culturi, fiind esenţială pentru fericirea oamenilor. Acest lucru este adevărat, indiferent de motivul pentru care cumperi cadoul respectiv, însă fericirea vine de multe ori la pachet cu un sentiment de vină, în special în rândul tinerilor chestionaţi. Sentimentul de vină apare cel mai adesea atunci când persoana se gândeşte ce ar fi putut să facă cu acei bani, cum i-ar fi folosit ca să îşi atingă un scop mai important - cum ar fi economiile făcute timp de 4 - 6 luni pentru un fond de urgenţă sau un depozit de economii pentru achiziţia unei case. Deloc surprinzător, sentimentul de vinovăţie asociat cu situaţia de a nu deţine o locuinţă proprie este cel mai mare în Marea Britanie, unde să ai casa ta este un imperativ cultural".