Pet Shop Boys cere Guvernului britanic să îi amnistieze pe toţi condamnaţii pentru homosexualitate

The Proms, cunoscut şi sub denumirea BBC Proms, este un festival de opt săptămâni de concerte de muzică clasică şi alte evenimente muzicale, organizate de BBC în sezonul estival, în fiecare an, la Royal Albert Hall din Londra, informează dailymail.co.uk.

Grupul pop Pet Shop Boys va folosi concertul său simfonic, dedicat lui Alan Turing, un pionier al computerelor moderne, pe care îl va susţine în iulie, ca o platformă oficială pentru a cere Guvernului britanic o amnistiere generală pentru zecile de mii de bărbaţi care au fost în trecut arestaţi, încarceraţi şi amendaţi doar pentru faptul că erau gay, înainte de depenalizarea homosexualităţii în Marea Britanie, în anul 1967.

Premiera concertului simfonic "A Man From The Future" al grupului Pet Shop Boys, alcătuit din Neil Tennant şi Chris Lowe, va avea loc în cadrul festivalului The Proms pe 23 iulie.

"The Pardon", ultimul cântec din acest concert, se referă la amnistierea postumă acordată de Guvernul britanic lui Alan Turing, care a fost judecat pentru homosexualitate în 1952, după ce a dezvăluit în public că avea o relaţie cu un bărbat.

Neil Tennant şi Chris Lowe spun că se vor folosi de acest concert pentru a cere Guvernului britanic să îi amnistieze pe toţi ceilalţi bărbaţi care au fost condamnaţi pentru că erau homosexuali, înainte de depenalizarea homosexualităţii din 1967.

"Atât de multe vieţi au fost ruinate într-o perioadă atât de lungă", a spus Neil Tennant.

"Sincer, sunt mai degrabă dezamăgit de faptul că Stonewall (un grup care militează pentru drepturile persoanelor gay, n.r.) nu a făcut mai mult în acest sens. Aşa că am decis să luptăm noi pentru ei", a adăugat muzicianul britanic.

Grupul Pet Shop Boys va fi acompaniat în acest concert de BBC Concert Orchestra şi de BBC Singers. Actriţa Juliet Stevenson va deţine rolul naratorului în acest spectacol.

Piesa "The Pardon" include cuvintele rostite de Gordon Brown, premierul Marii Britanii în 2009, care a prezentat scuze publice pentru "tratamentul oribil" aplicat savantului Alan Turing, după ce acesta a declarat, cu sinceritate, poliţiei britanice că a întreţinut relaţii sexuale cu un bărbat.

În ciuda faptului că Alan Turing a "spart" codurile folosite în mesajele expediate de trupele naziste în Al Doilea Război Mondial şi era un expert în computere, el a fost condamnat de guvernul britanic şi a fost castrat chimic în 1952, ca alternativă la încarcerare.

Alan Turing s-a sinucis doi ani după aceea, la vârsta de 41 de ani, deşi multe persoane, inclusiv mama lui, au crezut că moartea sa a fost un accident.

Neil Tennant şi Chris Lowe au dorit să creeze o piesă despre Alan Turing după ce au urmărit în 2011 un documentar despre viaţa acestuia.

"Este o operă în memoria lui Turing, care invocă spiritul acestui om şi opera sa", a declarat Neil Tennant pentru The Sunday Times. "A fost un nom care părea venit din viitor, întrucât realizările lui ştiinţifice erau atât de avansate, iar munca lui de pionierat în ştiinţa computerelor a stat la baza apariţiei muzicii electronice. Apoi, el şi-a depăşit epoca şi prin faptul că era homosexual declarat, fiind poate puţin prea onest, atunci când le-a vorbit în mod deschis poliţiştilor, deşi nu ar fi avut nevoie să o facă, despre homosexualitatea lui".

Pet Shop Boys este un duo britanic de electro-pop alcătuit din Neil Tennant (voce, orgă, chitară) şi Chris Lowe (orgă, voce). Grupul a vândut peste 50 de milioane de albume pe plan mondial şi, potrivit Guinness Book of Records, este cel mai de succes duo din istoria muzicii britanice, cu trei Brit Awards şi şapte nominalizări la premiile Grammy.

Printre hiturile grupului se numără piese precum "West End Girls", "It's a Sin", "Always on My Mind", "Heart", "Go West", "Opportunities (Let's Make Lots of Money)" şi "What Have I Done to Deserve This?".

Cel mai recent album de studio al grupului britanic se intitulează "Electric" şi a fost lansat în anul 2013.

Supranumit "Einstein al matematicii", Alan Turing, un pionier al informaticii, a murit în 1954 la vârsta de 41 de ani, otrăvit cu cianură, fără ca ipoteza oficială a sinuciderii sale să fi fost vreodată dovedită în mod formal.

Cu doi ani mai devreme, Alan Turing fusese condamnat pentru "ultraj adus bunelor moravuri", din cauza homosexualităţii sale, pe atunci ilegală în Marea Britanie până în 1967, şi constrâns la castrare chimică.

În 2012, anul centenarului naşterii lui Alan Turing, 11 oameni de ştiinţă britanici, inclusiv celebrul Stephen Hawking, au cerut anularera condamnării aceluia pe care ei l-au descris ca fiind "matematicianul cel mai strălucitor din epoca modernă".

Alan Turing a pus fundamentele informaticii moderne, a definit criteriile inteligenţei artificiale şi a descifrat codurile folosite de armata germană, fapt care, potrivit multor istorici, ar fi salvat vieţile a milioane de oameni, prin scurtarea duratei războiului, şi a fost foarte aproape de a rezolva o enigmă biologică care îi pasionează şi în zilele noastre pe oamenii de ştiinţă.

În 1936, Alan Turing, care anunţase că vrea să "construiască un creier", a publicat un articol în care a descris "maşina universală Turing". El a fost astfel primul om de ştiinţă care dorea să creeze programe pentru o maşină, sub forma unor date, care îi permiteau acesteia să îndeplinească mai multe sarcini în acelaşi timp, aşa cum o fac computerele din zilele noastre. Atunci când maşina lui a fost construită efectiv de alţi savanţi în 1950, prima versiune a modelului Automatic Computing Engine (ACE) creat de Turing era cel mai rapid calculator din lume.

Pentru marele public, cea mai mare reuşită a lui Turing rămâne "spargerea" codurilor folosite de maşina Enigma utilizată de submarinele germane din Atlanticul de Nord pentru a comunica între ele. Anumiţi istorici consideră că această realizare de geniu a grăbit căderea lui Adolf Hitler, care altfel ar mai fi rezistat la putere încă un an sau doi.

După Al Doilea Război Mondial, Turing a explorat domeniul inteligenţei artificiale, definindu-i criteriile logice, aflate încă în vigoare şi în zilele noastre, concepând celebrul "test Turing", care se bazează pe capacitatea unei maşini de a susţine o conversaţie. Altfel spus, un computer este cu adevărat inteligent doar atunci când oamenii nu vor mai putea să facă diferenţa între răspunsurile oferite de maşină şi cele oferite de o fiinţă umană.

Pasionat de biologie, Turing şi-a folosit talentele sale de matematician şi în domeniul morfogenezei, încercând să descifreze motivul pentru care animalele şi plantele dezvoltă anumite modele în ceea ce priveşte forma sau culoarea - precum dungile zebrelor sau petele vacilor de lapte -, teorii care îi preocupă încă şi în zilele noastre pe oamenii de ştiinţă.

Alan Turing, considerat un Einstein al matematicii, a fost însă şi persecutat în timpul vieţii pentru că a fost homosexual.

El a decedat la vârsta de 41 de ani, pe 7 iunie 1954, prin otrăvire cu cianură, după ce a fost condamnat, în 1952, pentru "ultraj adus bunelor moravuri", din cauza homosexualităţii sale, pe atunci ilegală în Marea Britanie, şi constrâns la castrare chimică. Nu puţine sunt vocile care afirmă că renumitul savant, celebru pentru excentricitatea sa, s-a sinucis mâncând un măr otrăvit cu cianură. Această ipoteză nu a putut fi dovedită niciodată în mod oficial. Memorialul care îi este consacrat, în apropiere de Universitatea din Manchester, îl prezintă, de altfel, aşezat pe o bancă, ţinând în mână un măr.