- Home
- Life-Inedit
- BUCUREŞTI, (13.06.2016, 10:07)
- Marina Manastîrlî
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Povestea fascinantă a cronometrului care aniversează 200 de ani şi încă mai funcţionează - Descoperă
În 1816, Louis Moinet a creat un dispozitiv cunoscut sub numele ”al treilea contor” (compteur de tierces ), iar de atunci a început epoca cuantificării timpului.
Urmărește
1131 afișări
Povestea fascinantă a cronometrului care aniversează 200 de ani şi încă mai funcţionează - Descoperă (Imagine Shutterstock / Mediafax Foto)
Apariţia acestor contoare mici nu numai că a avut un impact profund asupra vieţii de zi cu zi, dar a schimbat însăşi percepţia timpului, scrie Descoperă.
Un cronometru este un ceas portabil, care numără secundele sau fracţiunile de secundă, astfel încât acestea să poată fi înregistrate cu acurateţe. De aceea, cronometrele sunt considerate a fi o formă de cronograf. În greacă, "chronos" înseamnă timp, iar "graph" înseamnă scris, iar când ne referim la ceasuri, acestea includ complicaţii precum cronometre şi cronografe.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Moș Crăciun, eroul sărbătorii, are o fișă medicală impresionantă: obezitate, diabet și jet lag extrem
-
Trupele germane trebuie să fie „apte” pentru război dacă Putin atacă, afirmă Boris Pistorius. Ministrul spune că Berlinul trebuie să aloce mai mulţi bani pentru apărare
-
Dinamo-Rapid, un derby clasic al fotbalului românesc, duminică, în etapa a 21-a Superligii / Anii 60 au oferit confruntări memorabile între cele două echipe
-
Avion de vânătoare american, doborât într-un „caz aparent de foc aliat” deasupra Mării Roşii
Primul prototip al cronometrului a fost făcut de maestrul Samuel Watson, în 1690, pentru medicul englez Sir John Floyer. Acest "ceas medical pentru măsurarea pulsului" era dotat cu o pârghie, care atunci când era apăsată ceasul se oprea. Acest procedeu îi permitea medicului să măsoare cu precizie rata pulsului.
Cronometre sunt peste tot în lumea modernă, disponibile la ceasurile digitale şi aplicaţiile smartphone-urilor.
Istoria este rescrisă
Principalul pretendent la titlul de inventator a fost Nicolas Mathieu Rieussec de France, care a creat în anul 1821 un cronometru pentru regele Ludovic al XVIII-lea. Majestatea Sa era pasionat de cursele de cai şi şi-a dorit un ceas care i-ar permite să înregistreze cât durează o cursă, aşa că Rieussec a venit cu "cronograful" lui care atunci când era dotat cu o peniţă de stilou repartiza cerneala pe o bandă de hârtie în jurul jantei din cadran la intervale de până la o zecime de secundă.
Cronograful lui Rieussec a funcţionat suficient de bine, iar mecanismul lui a fost primul care a devenit disponibil comercial. Au existat doi sau trei rivali contemporani la titlul de iniţiator. Dar în luna mai 2012, la o licitaţie de la Four Seasons Hotel des Bergues, din Geneva, a apărut ceva ce era gata să rescrie istoria.
Ceasul era mare, de argint şi era un ”al treilea contor” sau "numărătorul treimilor” făcut de Louis Moinet la Paris, care a semnat dispozitivul. Semnele distinctive de susţinere datează din 1816, iar preţul estimat a fost de la 3.300 la 5.400 dolari americani. Spre surprinderea casei de licitaţie, Jean-Marie Schaller, CEO al companiei moderne Moinet, a cumpărat ceasul cu 67.443 de dolari.
Cronometrul lui Louis Moinet nu numai că a fost cu cinci ani mai vechi decât cronograful lui Rieussec, dar a fost mult mai avansat. În timp ce cronograful arăta ca un ceas de trăsură, compteur de tierces al lui Moinet arăta ca un ceas de buzunar şi avea caracteristici care nu s-au reinventat timp de zeci de ani sau chiar un secol mai târziu.
Astfel, cronograful lui Louis Moinet poate revendica titlul de primul cronometru, iar în acest an face aniversarea de 200 de ani, notează Descoperă.
Unul dintre motivele pentru care compteur de tierces a fost necunoscut până în 2012 este din cauza creatorului său care a fost un profesor absent şi neatent. Născut în 1768, Louis Moinet şi-a câştigat reputaţia ca sculptor şi pictor şi a crescut până la poziţia de profesor de Arte Plastice la Luvru, dar adevărata sa pasiune a fost orologeria.
Moinet a lucrat cu mai mulţi ceasornicari elveţieni celebri ai timpului şi a dezvoltat o serie de ceasuri pentru activităţile maritime şi astronomice. În plus, el a făcut ceasuri pentru marile personalităţi ca Napoleon Bonaparte, ţarul Alexandru I al Rusiei, preşedinţii SUA Thomas Jefferson şi James Monroe, regele George IV al Angliei, regele din Napoli, mareşalul Murat şi pentru mareşalul Ney al Franţei. Iar în 1848, el a terminat cartea sa intitulată Traité d'Horlogerie, care este, în continuare, considerată a fi una dintre marile opere de orologerie.
Un lucru frustrant este faptul că Moinet a murit la vârsta de 85 de ani şi nu a reuşit să scrie despre cel de-al treilea contor al lui, pe care l-a dezvoltat încă din 1815 ca instrument de măsurare a evenimentelor astronomice.
Făcut din alamă aurită şi mată, compteur-ul lui Moinet este o capodoperă, care combină tehnologia cu metale şi pietre preţioase precum rubine, platină şi argint.
Noţiunea timpului
Înainte ca ceasul mecanic să fi fost inventat, conceptul de timp a fost întreţesut cu ciclurile lumii naturale, iar tehnologia a schimbat această percepţie.
După invenţia cronometrului, timpul a căpătat un alt înţeles. Înainte de acest eveniment istoric, timpul era ceva ce curgea independent de omenire, precum vremea sau un râu. Cronometrul a făcut ceva imposibil - şi anume măsurarea timpului. Cronograful putea fi pornit, oprit, resetat, întrerupt şi repornit.
În esenţă, timpul putea fi captat şi stocat.
Citeşte şi: Angelina Jolie va juca în "Orient Express", regizat de Kenneth Branagh, după romanul Agathei Christie
Citeşte şi: Drumul din România aflat în topul celor mai bune din Europa. Are peste 100 de curbe periculoase şi privelişti spectaculoase - VIDEO
Citeşte şi: Drumul din România aflat în topul celor mai bune din Europa. Are peste 100 de curbe periculoase şi privelişti spectaculoase - VIDEO
Citeşte şi: Drumul din România aflat în topul celor mai bune din Europa. Are peste 100 de curbe periculoase şi privelişti spectaculoase - VIDEO
Citește pe alephnews.ro: Care sunt cele 16 povești care influențează fizica și astronomia în 2024
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate Bucureştiul să decoleze în topul capitalelor europene. Adevărul din spatele cifrelor, care ar putea răsturna situaţia
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Moment istoric pentru NASA: Sonda Parker va ajunge la o distanță record de 6,2 milioane kilometri, chiar în Ajunul Crăciunului
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Cum reuşeşte o companie din România să facă zeci de milioane de euro dintr-o resursă pe care mulţi oameni din ţara noastră o ignoră şi care sunt planurile acesteia pentru viitor
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Nicoleta Luciu, probleme cu greutatea. A ajuns de nerecunoscut. Cum arată acum, la 25 de ani după ce a câștigat Miss România
CANCAN.RO
Care sunt cele mai SĂNĂTOASE alimente de pe masa de Crăciun. Specialist în nutriție: „PIFTIA și șoriciul nu au multe calorii”
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe