Povestea Realitatea TV, de la primul post de ştiri din România la pierderea licenţei

Marţi, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis respingerea cererii de prelungire a valabilităţii licenţei audiovizuale Realitatea TV - care expiră pe 30 octombrie -, membrii autorităţii audiovizuale stabilind că legea nu permite continuarea activităţii postului. Mai precis, Realitatea Media, care are, în prezent, restanţe fiscale de peste 10 milioane de lei şi al cărei plan de reorganizare a fost infirmat în luna aprilie, nu a depus în documentaţia de la CNA certificatul fiscal necesar pentru prelungirea valabilităţii licenţei.

Totuşi, tot marţi, CNA a aprobat modificarea licenţei Realitatea Plus, deţinută de Geopol International SRL, controlată de Cozmin Guşă, în sensul în care aceasta va avea aceeaşi emisie ca cea pe care o avea Realitatea TV.

Pe 1 aprilie anul acesta, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis infirmarea planului de reorganizare propus de S.C Realitatea Media S.A şi a trimis cauza la judecătorul sindic în vederea intrării în faliment. Decizia instanţei a fost irevocabilă.

"Admite recursul. Modifică în parte sentinţa recurată, în sensul că: Infirmă planul de reorganizare propus de debitoare şi trimite cauza la judecătorul sindic în vederea intrării în faliment a debitoarei S.C. Realitatea Media S.A", se arăta în decizia instanţei, publicată pe portalul Curţii de Apel Bucureşti.

Compania a depus apoi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie două acţiuni în încercarea de a scăpa de faliment, ambele fiind respinse.

I-am văzut pe Elan Schwartzenberg şi pe Sorin Ovidiu Vantu ca adevăraţii luptători împotriva Realităţii TV. Vă aduc aminte că Vântu a fost al treilea patron al Realitatea TV, după Silviu Prigoană şi după nişte interpuşi ai lui Adrian Năstase. Iar Elan Schwartzenberg nu a fost niciodată, după cum s-a lăudat la televizor că ar fi fost. El este cel care a adus Realitatea TV în insolvenţă şi a pus-o la dispoziţia unor grupări infracţionale care, atenţie!, i-au cuprins şi pe Sorin Blejnar, care astăzi este întemniţat, conform mărturiilor tuturor din acele dosare, şi pe mortul Codruţ Marta, de a cărui dispariţie Elan Schwartzenberg este acuzat", a spus Cozmin Guşă, în luna mai, după ce Elan Schwartzenberg a depus o plângere penală împotriva sa, pentru abuz de încredere, prin "fraudarea creditorilor".

Realitatea Media a intrat în insolvenţă în septembrie 2011.

Sebastian Ghiţă, care controla grupul de firme Asesoft, a preluat în octombrie 2010 managementul societăţii Realitatea Media, care deţinea la momentul respectiv licenţele audiovizuale pentru televiziunile Realitatea TV şi The Money Channel, dar şi pentru posturile de radio Realitatea FM şi Guerrilla.

După mai multe luni de conflicte între Sorin Ovidiu Vîntu şi Sebastian Ghiţă, omul de afaceri Elan Schwartzenberg a anunţat, în aprilie 2011, că a cumpărat 91% din acţiunile la Bluelink Comunicazione, acţionarul majoritar al Realitatea Media, omul de afaceri deţinând astfel 82% din grupul media. Ulterior, copiii lui Sorin Ovidiu Vîntu au anunţat într-o conferinţă de presă că tatăl lor nu mai este asociat în niciun fel în această afacere.

În octombrie 2011, Rovigo, desemnat administrator judiciar al Realitatea Media, a anunţat că a denunţat contractului cu Asesoft Internaţional, fapt pentru care compania condusă de Sebastian Ghiţă nu a mai administrat Realitatea TV.

Tot în octombrie, Realitatea TV a început să emită dintr-un nou sediu, cel din clădirea Willbrook, cel vechi de la Piaţa Presei Libere fiind la momentul respectiv închiriat de compania Asesoft, controlată de Sebastian Ghiţă, fostul manager al Realitatea.

În septembrie 2012, era anunţat un plan de restructurare al Realitatea TV, care prevedea reducerea numărului de angajaţi la jumătate, de la 630.

În ianuarie 2013, CNA a aprobat o solicitare a societăţii Geopol International, deţinută de Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru, de lansare a postului de ştiri Realitatea Plus, care urma să emită în România, Republica Moldova şi în ţări din Balcanii de Vest.

În martie 2013, Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru au intrat oficial în acţionariatul Realitatea Media SA, în care nu se mai regăseau nici Elan Schwartzenberg şi nici copiii lui Sorin Ovidiu Vântu. Mai precis, acţionarul majoritar al Realitatea Media SA era societatea Strategies Research Investments SRL (86,513817357%), ai cărei acţionari erau: Cozmin Guşă (50%) şi Maricel Păcuraru (50%).

În mai 2013, Elan Schwartzenberg înştiinţa Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) că este proprietarul tuturor mărcilor Realitatea Media, precizând totodată că orice solicitare de autorizare a unei televiziuni cu denumirea Realitatea Plus necesita acordul său. Totuşi, Tribunalul Bucureşti a admis în aceeaşi lună cererea formulată de Realitatea Media SA şi a suspendat efectele contractului de cesiune prin care compania Win Win Business & Lobby Company Limited, controlată de Elan Schwartzenberg, a devenit proprietarul mărcilor Realitatea.

În august 2013, procurorii anticorupţie i-au audiat pe Sorin Ovidiu Vîntu, pe fiica acestuia, Ioana Vântu, dar şi pe Cozmin Guşă, în calitate de martori într-un dosar în care se făceau cercetări privind modul în care s-a făcut preluarea acţiunilor Realitatea Media, după ce Elan Schwartzenberg a ieşit din acţionariatul trustului. Existau suspiciuni că Realitatea Media ar fi fost preluată în mod abuziv de societatea Strategies Research Investments SRL, ai cărei acţionari erau Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru. Totodată, anchetatorii verificau şi modul în care Elan Schwartzenberg a cumpărat acţiuni din Realitatea Media.

În octombrie 2013, nouă persoane, printre care Fabian Schwartzenberg şi Monica Hoffman - fratele şi o apropiată a lui Elan Schwartzenberg -, erau urmărite penal pentru infracţiuni ce au avut ca scop influenţarea deciziilor privind SC Realitatea Media SA şi preluarea acesteia, potrivit DNA. Era suspectată implicarea acestora în fapte care se circumscriu infracţiunilor de spălarea banilor, complicitate la înşelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicităţii, a participaţiei improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată". În 2011 şi 2012, învinuiţii, aparent acţionari majoritari sau acţionari minoritari, au derulat acţiuni infracţionale pentru influenţarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenţei, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influenţării deciziilor referitoare la SC Realitatea Media SA şi preluării controlului asupra acesteia, susţineau anchetatorii. "Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiţii din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenţei, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanţelor care determina schimbarea componenţei Comitetului Creditorilor al societăţii aflate în insolvenţă şi a numărului de membri", a arătat DNA.

Ulterior, alte trei persoane, printre care Maricel Păcuraru, au fost urmărite penal, fiind acuzate că, în cadrul procedurii insolvenţei Realitatea Media, au antedatat contracte de cesiune, pentru a prejudicia societatea, potrivit DNA.

Tot în octombrie 2013, DNA a anunţat că deputatul PSD Marius Manolache, cumnata lui Elan Schwartzenberg, Oana Mihaela, omul de afaceri Liviu Luca şi administratorul special al Realitatea Media Florin Bercea, alături de alte societăţi comerciale, au fost puşi sub învinuire în dosarul preluării acţiunilor televiziunii.

Florin Bercea, la momentul respectiv administratorul special al societăţii Realitatea Media, a fost acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În cazul acestuia, anchetatorii arată că există indicii că, în calitate de administrator special, a solicitat înregistrarea menţiunilor privind schimbarea acţionariatului Realitatea Media utilizând extrase ale registrului acţionarilor falsificate.

În acelaşi dosar au fost puse sub învinuire firmele Realitatea Media, Strategies Research Investments - deţinută de Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru - şi Rovigo, fostul administrator judiciar al Realitatea Media.

SC Realitatea Media SA era urmărită penal pentru spălare de bani, având în vedere că, potrivit anchetatorilor, "există date şi indicii temeinice că a fost finanţată cu bani proveniţi din evaziune fiscală, transferul banilor fiind realizat sub forma unor contracte de împrumut".

În ianuarie 2015, televiziunea de ştiri Realitatea Plus, deţinută de Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru (care, în noiembrie 2014, a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul era de peste patru milioane de euro), a fost lansată pe satelit, conţinutul său fiind diferit de cel difuzat de Realitatea TV.

Marţi, Edward Pastia, director editorial Realitatea TV, a comentat pentru MEDIAFAX decizia CNA de a nu prelungi licenţa audiovizuală a postului, dar şi perspectiva lansării Realitatea Plus ca "o televiziune de ştiri fără legătură cu trecutul".

"Noi am sperat până în ultima clipă că ni se va face dreptate, că se va ţine cont de faptul că Legea Audiovizualului are prevederi vizavi de firmele media aflate în insolvenţă, am sperat că se va ţine cont de încercările noastre repetate de a ne achita datoriile către buget, încercări respinse de fiecare dată de ANAF, care ne aplică legea nouă a insolvenţei, deşi noi am intrat în insolvenţă pe legea veche, am sperat că lumea va judeca, până la urmă nu numai în litera ci şi în spiritul legii, am sperat că, în general, peisajul mass-media are nevoie de o clarificare a tuturor problemelor. Dacă legiuitorul modifică o lege a insolvenţei, însă nu modifică şi celelalte legi şi acte normative legate de această problemă, se ajunge în această situaţie", a declarat Pastia pentru MEDIAFAX.

Reprezentantul postului de televiziune a explicat pentru MEDIAFAX şi în ce fel vede debutul programelor pe postul Realitatea

"Tehnic va fi o provocare, reacţia şi partea legală, avocaţi, vom vedea, astăzi mâine cât de repede se va putea... astfel încât să vedem cum se va putea înlocui Realitatea cu o nouă televiziune de ştiri. Din punct de vedere tehnic este cel mai greu pentru noi să venim cu emisiuni noi pe Realitatea Plus, dar Realitatea Plus avea în grilă retransmisie o bună parte din program Realitatea TV. Dispărând Realitatea TV, o bună parte din program ar trebui să fie producţii proprii. Însă nu suntem pregătiţi, cum am spus, am sperat până în ultima clipă că nu se va face dreptate, nouă, jurnaliştilor care lucrăm acolo, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat, ca atare va trebui, într-o primă fază, să încercăm să acoperim emisia Realitatea Plus cu ce a fost mai bun la Realitatea TV, după care, să începem să dezvoltăm Realitatea Plus ca o televiziune de ştiri fără nicio legătură cu trecutul", a spus Pastia.