Prinţesa moştenitoare a Norvegiei, bonă pentru doi bebeluşi, în timpul unei vizite secrete în India

Având un paşaport diplomatic care îi garantează accesul imediat în orice ţară, viitoarea regină a Norvegiei a luat avionul, în octombrie, atunci când unul dintre angajaţii casei regale norvegiene, care îi este şi un bun prieten, şi soţul acestuia, nu au putut să călătorească în India – pentru că nu au primit viza – pentru a fi alături de bebeluşii lor născuţi cu ajutorul unei mame purtătoare, informează Reuters.

„Pentru mine, această poveste a constat în faptul că doi bebeluşi stăteau singuri într-un spital din New Delhi”, a declarat prinţesa Mette-Marit într-un comunicat de presă. „Aveam posibilitatea de a face acea călătorie şi am vrut să fac acest lucru, întrucât puteam să îl fac”, a adăugat ea.

Prinţesa norvegiană nu a semnalat autorităţilor indiene prezenţa ei şi a petrecut câteva zile alături de cei doi bebeluşi la Manav Medicare Centre. Personajul angajat al acelei clinici a crezut că prinţesa Norvegiei, soţia prinţului moştenitor Haakon, era o simplă bonă.

În timp ce prinţesa era plecată din ţară, numele ei a continuat să apară în programul oficial al casei regale, iar absenţa ei de la un dineu organizat de Parlamentul norvegian nu a fost explicată.

O rudă a celor doi bărbaţi a reuşit în cele din urmă să ajungă în India şi a preluat sarcina de „bonă” de la prinţesa Mette-Marit. În cele din urmă, cei doi bărbaţi gay au primit viza în noiembrie şi i-au adus în Norvegia pe cei doi bebeluşi, au precizat reprezentanţii casei regale.

Naşterile cu ajutorul mamelor-surogat reprezintă un subiect intens dezbătut în Norvegia, o ţară în care guvernul nu îi încurajează pe norvegieni să plătească sume importante mamelor-surogat pentru copiii acestora.

Norvegia, o ţară protestantă, a fost cel de-al doilea stat din lume care a legalizat, în 1993, parteneriatele familiale între persoanele de acelaşi sex. În Norvegia, căsătoriile gay au fost legalizate în 2009.

Prinţesa Mette-Marit a spus că este conştientă de această polemică, susţinând însă că nu ia apărarea niciuneia dintre părţi şi că a făcut doar „ceea ce un prieten trebuie să facă”.

„Uneori, viaţa te pune în situaţii pentru care există puţine soluţii bune. Aceasta a fost una dintre ele. Acum are loc o importantă dezbatere despre naşterile cu ajutorul mamelor-surogat, iar călătoria mea în India nu a însemnat că iau apărarea vreuneia dintre cele două tabere”, a precizat prinţesa Mette-Marit.

Mette-Marit a devenit prinţesa moştenitoare a Norvegiei după ce s-a căsătorit cu prinţul moştenitor Haakon al Norvegiei pe 25 august 2001. Cuplul princiar are doi copii, iar Mette-Marit sprijină numeroase cauze umanitare şi proiecte artistice.