Programul Alimentar Mondial a câştigat Premiul Nobel pentru Pace 2020

Dacă te aşteptai ca Premiul Nobel pentru Pace să ajungă la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la Greta Thunberg sau la Donald Trump, Comitetul Nobel a surprins pe toată lumea.

Câştigător a fost Programul alimentar mondial. O organizaţie înfiinţată în 1961 în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite care hrăneşte 90 de milioane de persoane pe an.

Programul Alimentar Mondial se luptă pentru combaterea foametei în America de Sud, Africa şi Asia. Mai mult, organizaţia a contribuit enorm la eforturile pentru pace în zonele de conflict şi a ajutat la prevenirea folosirii foametelor ca o armă de război şi conflict.

În contextul pandemiei, Comitetul Nobel a considerat că era şi mai important ca Premiul pentru Pace să ajungă la Programul alimentar mondial.

„Programul Alimentar Mondial ar fi fost un câştigător meritoriu al Premiului Nobel pentru Pace şi fără pandemia globală. Dar pandemia şi provocările create de aceasta cu siguranţă au întărit motivele pentru premiu”, a afirmat Berit Reiss-Andersen, preşedintele Comitetului Nobel pentru Pace.

World Food Programme (WFP) - Programul Alimentar Mondial - a primit Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2020, a informat vineri Comitetul Nobel Norvegian, instituţia care acordă prestigioasa distincţie.

World Food Programme (WFT) este o agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Anul acesta au existat 318 de candidaţi la Premiul Nobel pentru Pace. Printe nominalizaţi s-au aflat activitsta pentru mediu Greta Thunberg, precum şi „locuitorii din Hong Kong”, NATO, Julian Assange, Chelsea Manning şi Edward Snowden, alte alegeri posibile fiind organizaţia Reporteri fără Frontiere, Angela Merkel şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

ŞTIREA INIŢIALĂ

Lista favoriţilor pentru a câştiga prestigiosul premiu 

Comitetul Nobel din Oslo, Norvegia, anunţă vineri, 9 octombrie, câştigătorul celui mai prestigios premiu din lume, an marcat de o pandemie globală şi de tulburări sociale şi economice greu de prezis anii trecuţi. 

Înfiinţat de Alfred Nobel în 1895, Premiul Nobel pentru Pace este unul dintre cele şase premii care se acordă pentru literatură, fizică, chimie, medicină sau psihologie şi ştiinţe economice. În 2019, premiul pentru pace a fost acordat preşedintelui etiopian Abiy Ahmed, care a contribuit la sfârşitul unui conflict de două decenii dintre Etipopia şi Eritreea vecină.

Selecţia unui câştigător dintr-o listă confidenţială de 318 de candidaţi este rareori previzibilă, iar experţii acordă puţină credibilitate cotelor acordate favoriţilor. Totuşi, iată o selecţie a preferinţelor caselor de pariuri pentru a câştiga premiul 2020:

Greta Thunberg

Desemnată de Time Persoana anului 2019, adolescenta suedeză a câştigat deja ceea ce este adesea denumit „premiul Nobel alternativ” pentru activismul său împotriva schimbărilor climatice. Ea a fost favorita pentru premiul Nobel în 2019, după ce a condus mişcarea globală condusă de tineri împotriva schimbărilor climatice. În 2020, Thunberg este din nou pe lista favoriţilor.

Carantina globală a blocat călătoriile transcontinentale cu emisii zero pe care Thunberg le-a întreprins în 2019, dar pandemia nu i-a împiedicat activismul. În aprilie, ea a lansat o campanie pentru a sprijini UNICEF în protejarea vieţilor copiilor în timpul pandemiei.

Thunberg a susţinut în mod constant că schimbările climatice şi COVID-19 ar trebui combătute simultan. Răspunsul la pandemie arată că lumea poate „acţiona cu forţa necesară” atunci când se confruntă cu o urgenţă globală, a declarat Thunberg pentru Sveriges Radio din Suedia, în iulie.

Jacinda Ardern

În timp ce dezbaterea prezidenţială dintre preşedintele Donald Trump şi candidatul democrat Joe Biden din SUA a fost marcată de insulte şi întreruperi, în Noua Zeelandă, cea mai tânără femeie premier din lume, Jacinda Ardern, a schimbat tonul dezbaterii politice şi s-a complimentat cu liderul opoziţiei Judith Collins.

Presa a numit cele două dezbateri, din SUA şi Noua Zeelandă, organizate aproape simultane, un „contrast de stiluri”. Dar Ardern a câştigat tot atâtea aplauze şi pentru substanţa mandatului său de premier. Răspunsul ei puternic, dar empatic, la masacrul din Christchurch din Noua Zeelandă a făcut-o concurentă pentru premiul din 2019, iar Ardern se află din nou pe listele de favoriţi pentru 2020. Acţiunea rapidă a prim ministrului împotriva COVID-19 a ajutat Noua Zeelandă să menţină una dintre cele mai scăzute rate de decese din lume. Dar şansele de câştig reale ale lui Ardern pot fi îngreunate de lipsa de implicare a Noii Zeelande în tratatele globale majore.

Donald Trump

Preşedintele american Donald Trump a clamat de mai multe ori că merită să câştige Premiul Nobel pentru Pace.

La un miting din ianuarie 2020 organizat la Toledo, Ohio, Trump a spus publicului că premiul din 2019 acordat lui Abiy Ahmed ar fi trebuit să-i revină. În 2018, Trump a susţinut că merită premiul pentru eforturile sale de a-l convinge pe liderul nord-coreean Kim Jong Un să renunţe la armele nucleare. Cu toate acestea, un recent raport confidenţial al ONU a arătat că Coreea de Nord continuă programul său de înarmare nucleară.

Anul acesta, Casa Albă a transmis că Trump este nominalizat pentru rolul său în intermedierea Acordurilor Abraham, prin care Emiratele Arabe Unite şi Bahrain şi-au normalizat formal relaţiile cu Israelul. O ceremonie care a avut loc în septembrie i-a permis lui Trump să-şi prezinte „Planul de pace în Orientul Mijlociu” drept un câştig - în ciuda eşecului său de a avansa o soluţie la conflictul israeliano-palestinian de zeci de ani. 

Loujain al-Hathloul

Autorităţile saudite au reţinut-o pe Loujain al-Hathloul - împreună cu alte câteva activiste pentru drepturile femeilor - în mai 2018, cu doar o lună înainte ca Regatul să ridice interdicţia de lungă durată prin care le era femeilor le era interzis să conducă. Chiar dacă alte reforme pentru care Hathloul militase de mult timp au început să fie puse în aplicare în Regat, închisoarea tinerei de 29 de ani este un memento puternic al preţului disidenţei sub prinţul moştenitor Mohammed bin Salman. 

Într-un interviu care marchează doi ani de la încarcerarea lui Al Hathloul, sora ei din Bruxelles, Lina al Hathloul, a afirmat că lui Loujain i s-a oferit libertatea în schimbul negării publice a faptului că a fost torturată în închisoare. Dar, Lina al Hathloul a spus TIME: „Ar prefera să fie în închisoare, urmându-şi valorile şi luptele decât să fie eliberată şi să piardă aceşti doi ani degeaba”.

Alte perspective externe

Printre alte perspective externe enumerate se află mişcarea Black Lives Matter, pentru rolul său în concentrarea atenţiei globale asupra rasismului sistematic şi a brutalităţii poliţiei; Comitetul de protecţie a libertăţii presei pentru a proteja jurnaliştii şi reporterii fără frontiere şi organisme multilaterale precum Uniunea Europeană şi UNHCR, organizaţia ONU pentru refugiaţi. Alte nominalizări individuale includ naturalistul şi regizorul britanic David Attenborough, activistul sudanez Alaa Salah şi politicianul rus de opoziţie Alexei Navalny.