Proiecte de inginerie GIGANT care vor schimba faţa Europei. Vor lega nordul de sudul continentului

Când Zidul Berlinului a căzut, Europa a început să-şi refacă legăturile de transport între estul fost comunist şi vestul capitalist. O linie feroviară între Paris şi Moscova readusă la viaţă a vestit noua eră. Gara principală din Berlin, o clădire cu astect de catedrală deschisă în 2006, a devenit noul centru al continentului.

Urmărește
4148 afișări
Imaginea articolului Proiecte de inginerie GIGANT care vor schimba faţa Europei. Vor lega nordul de sudul continentului

Proiecte de inginerie GIGANT care vor schimba faţa Europei. Vor lega nordul de sudul continentului

Acum au revenit în atenţie nodurile de pe rutele nord-sud. Dintre cele nouă „coridoare principale de legătură” stabilite să primescă investiţii europene, şase sunt mai mult verticale decât orizontale. Piesa principală a acestei strategii este „coridorul scandinavo-mediteraneean”, care pe hârtie pleacă din Suedia şi Finlanda, trece prin  Danemarca, Germania, Austria şi ajunge în Italia şi Malta, scrie The Economist. 

Acest program, finanţat în comun de UE şi de statele membre, include  electrificarea liniilor ferate, modernizarea porturilor şi cele mai mari două proiecte de inginerie de pe continent.

Cel mai mare progres s-a făcut la capătul de nord al rutei. Legătura Oresund – 16 kilometri de drumuri rutiere, căi ferate, poduri şi tuneluri din Malmo până în Copenhaga inauguraţi în 2000, a unit cele doua  oraşe într-o singură regiune. Următorul pas este legarea lor de Hamburg printr-un tunel cu două linii feroviare şi o autostradă cu patru benzi pe sub strâmtoarea Fehmarn. Proiectul Fehmarnbelt va deveni cel mai mare şantier de pe continent. Lucrările vor crea o nouă economie regională numită „STRING”

De ce este această legătură necesară? Cu culoarele lor de transport maritim şi lanţurile de aprovizionare industriale strâns interconectate, Copenhaga şi Hamburg sunt deja o singură economie în multe sensuri. Dar parcurgerea distanţei dintre ele este dificilă. Traseul terestru - parcurs de sute de camioane pe zi - este de şase ore. Există o legătură maritimă, dar şi aceasta este o problemă. După cursa scurtă de la Copenhaga până la coasta sudică a Danemarcei, trenul încetineşte odată cu intrarea în portul Rodby unde, pe şine speciale, intră într-un feribot alături de maşini şi camioane. Pasagerii debarcă şi îşi pot face de lucru la magazinul de la bord (alcoolul şi ţigările pot fi vândute numai în apele germane - doar 17 minute de călătorie). După o oră, feribotul atinge docurile de la Puttgarden şi pasagerii se întorc în tren, care intră pe şine germane şi se îndreaptă spre Hamburg. Întreaga călătorie între cele două oraşe durează patru ore şi 33 de minute.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici