REPORTAJ: Galaţi - Universul ce înconjura oamenii satelor, încondeiat pe ouăle de Paşte, pierdut în timp - FOTO

Cu multă dăruire, bătrânele de la sate din zona Galaţiului foloseau, în urmă cu o sută de ani, o tehnică deosebită pentru pregătirea ouălor de Paşte. Cu ceară de la albine şi cu vopsea obţinută din plante, reuşeau să reprezinte pe oul de Paşte întreg universul care îi înconjura pe oamenii de la sate, spune Anişoara Ştefănucă, şefa secţiei de cercetare de la Centrul Cultural ”Dunărea de Jos” Galaţi.

”Cercetând, pe baza lucrărilor de specialitate, a documentelor din diverse arhive, şi apoi realizând o cercetare pe teren, am descoperit câteva modele de ouă încondeiate care s-au făcut în zona Galaţiului. Sunt modele care au o gamă diversă de reprezentare, avem reprezentări avimorfe, zoomorfe, geomorfe, respectiv unelte, şi astrale. Acestea erau în principal. Era reprezentat pe ou întregul univers care îl înconjura pe om - de la astre, la flori, plante şi animale”, afirmă Anişoara Ştefănucă.

Reprezentarea acestor modele pe oul care era vopsit monocrom, în roşu, era una schematizată, aşa cum se întâmplă adeseori în tradiţia populară, iar tehnica folosită presupunea multă migală, răbdare, atenţie şi îndemânare.

”De regulă, aceste ouă se pregăteau în Joia Mare şi femeile bătrâne se ocupau. Astfel, pe coaja oului, după ce era curăţată şi degresată, se desenau aceste modele cu ceară curată de la albine, folosindu-se un condei special. Ulterior, oul era scufundat în vopsea, dar în trecut aceasta era obţinută din plante - femeile cunoşteau multe reţete de obţinere a vopselurilor din plante pe care le foloseau şi la vopsirea ţesăturilor, spre exemplu. Oul era apoi scos din vopsea, era lăsat să se usuce şi ulterior se apropia de sursa de căldură. De regulă, se încondeiau la vatra sobei. Iar la sursa de căldură se ştergea cu o cârpă coaja oului şi rămânea modelul scris cu ceară. Acolo unde era trasată o linie sau un punct cu ceară, vopseaua nu se mai prindea, rămânând acele modele cu o anumită simbolistică”, afirmă Anişoara Ştefănucă.

Ouăle de Paşte erau încondeiate de femeile în vârstă pentru că acestea erau considerate pregătite sufleteşte şi spiritual.

”Se încondeiau de către bătrâne pentru că acestea erau considerate a fi femeile curate. Era aproape ca şi atunci când lucrezi o icoană, deşi e puţin forţată comparaţia. Era nevoie de o pregătire sufletească şi spirituală pentru realizarea acestor ouă pentru sărbătorile pascale, chiar dacă pe aceste ouă încondeiate cu ceară nu erau reprezentate neaparat motive care ţin de anumite simboluri creştine”, mai spune Ştefănucă.

Această tehnică a dispărut în satele din judeţul Galaţi, odată cu trecerea timpului. Doar când specialiştii de la Centrul Cultural ”Dunărea de Jos” Galaţi au mers la sate, la cererea acestora, câteva bătrâne le-au arătat cum se pregăteau în trecut ouăle de Paşte.

”Cam de o sută de ani nu se mai lucrează ouă încondeiate după aceste metode vechi. Poate că până acum 50 de ani mai încercau să facă, dar tehnica era deja într-o fază de dispariţie. Odată cu bătrânele care s-au dus la cele veşnice a dispărut şi această tehnică. Doar atunci când am mers în cercetare, mai ales la Ţepu, am mai găsit câteva femei bătrâne, puţine, ce-i drept, care ne-au şi arătat câteva modele de ouă aşa cum le ştiau ele a fi încondeiate cu ceară de către bunicile lor”, mai spune şefa secţiei de Cercetare de la Centrul Cultural din Galaţi.

Acum, reprezentanţii Centrului Cultural ”Dunărea de Jos” Galaţi organizează diverse manifestări prin intermediul cărora se încearcă reînvierea acestei vechi tradiţii a încondeirii cu ceară a ouălor de Paşte.

”Din momentul în care am identificat aceste modele care s-au făcut în zona noastră, am încercat să le promovăm. Organizăm ateliere de încondeiat ouă, inclusiv acum, în săptămâna în care se desfăşoară «Şcoala Altfel». Avem pe parcusul mai multor zile ateliere de încondeiat ouă. Am organizat seminarii în cadrul cărora am expus materialele de cercetare şi în fiecare an organizăm o tabără de creaţie la Muzeul Satului de la Pădurea Gărboavele şi în cadrul acestor tabere nu lipseşte atelierul de încondeiat ouă după tehnica tradiţională folosindu-se ceara de la albine”, a precizat Anişoara Ştefănucă.

Totuşi, ca o reminescenţă a vechii tehnici de încondeire a ouălor de Paşte pe care apăreau acele motive ale universului sătesc, unele gospodine mai aplică diverse frunze de plante pentru redarea unor imagini pe coaja de ou.

”Se mai aplica pe ou acea frunză de pătrunjel, mărar sau leuştean de la plantele avute în curtea proprie, după care se introducea în vopsea şi rămânea urma plantei respective pe coaja oului. Se mai practică de către unele gospodine. Probabil e o încercare cumva, o reminescenţă, a vechii tehnici de încondeire cu ceară”, mai spune Anişoara Ştefănucă.

În general, însă, ouăle de Paşte sunt vopsite destul de simplu acum. De cele mai multe ori, ouăle sunt scufundate pur şi simplu în vopseluri cumpărate de gospodine din magazine.