REPORTAJ: Oraşul medieval Lipova, între ruine şi lucrări de modernizare blocate de licitaţii cu scandal - FOTO

Oraşul Lipova, care are puţin peste 10.000 de locuitori şi este situat pe Valea Mureşului, la aproximativ 30 de kilometri de Arad, are un farmec ce cucereşte cu arhitectura veche, străzile pietruite, bisericile şi parcurile.

În perioada medievală, oraşul a înflorit şi a fost mai dezvoltat chiar şi decât Arad, pentru că Lipova era un punct important de comerţ. În perioadele de ocupaţie turcească (1552-1595 şi 1613-1718) au apărut construcţii reprezentantive, iar oraşul a beneficiat de prima canalizare. Una dintre construcţiile care au supravieţuit secolelor este Bazarul Turcesc, o clădire unică în România, declarată monument istoric. Imobilul a fost construit în 1638, iar faţada este marcată de opt pilaştri cilindrici legaţi între ei prin arcade, ce străjuiesc un pasaj comercial. În partea centrală se află un frontispiciu triunghiular cu discuri ceramice figurale, iar sub clădire există o pivniţă cu bolte care era folosită pentru depozitarea mărfurilor.

Clădirea, care figurează în catalogul monumentelor semilunii în lume, este în stare avansată de degradare, însă autorităţile locale susţin că nu pot face nimic, pentru că a fost retrocedată cu mulţi ani în urmă şi are mai mulţi proprietari.

Imobilul adăposteşte acum mici comercianţi, însă fiecare a făcut amenajări după propriul gust, alterând arhitectura originală.

Primarul oraşului, Iosif Mircea Jichici, declară că au existat încercări de a achiziţiona imobilul, însă ”proprietarii au simţit că acesta va avea o valoare mai mare după modernizarea centrului oraşului şi au cerut sume enorme”.

”Fiecare proprietar, şi sunt vreo şase, cere câteva zeci de mii de euro, deşi clădirea nu are valoare imobiliară, ci doar istorică. Încercăm să negociem, pentru că acest imobil este unul dintre cele mai importante monumente istorice locale şi trebuie protejat”, spune edilul.

Bazarul Turcesc nu este însă singura clădire din oraş marcată de trecerea timpului. Aproape toate imobilele de pe străzile principale necesită reparaţii capitale, dar proprietarii spun că nu au bani să investească.

Oraşul medieval poartă povara clădirilor cu tencuială căzută sau zugrăveală decolorată, ceea ce-i descurajează pe turişti să revină.

”Centrul arată ca o zonă de săpături arheologice. Casele sunt foarte frumoase, dar nu sunt îngrijite. Am văzut puţine clădiri renovate”, spune o turistă din Satu-Mare.

• Centrul oraşului Lipova este în şantier de trei ani

Cea mai neplăcută impresie este lăsată turiştilor de străzile oraşului, care sunt în reparaţii de trei ani.

Primăria a reuşit să obţină, în 2011, o finanţare europeană de peste 31 de milioane de lei pentru modernizarea infrastrcuturii de pe 14 străzi, însă lucrările, începute în 2012, au fost oprite la scurt timp, iar străzile au rămas sparte pe porţiuni mari. Au rămas gropi acolo unde piatra cubică de bazalt dădea farmec urbei.

Primarul declară că de atunci au fost anulate două licitaţii. La prima contractare a lucrărilor au fost însă problemele cele mai mari. Firma câştigătoare se oferise să excute lucrările la preţul de 12,8 milioane de lei, faţă de estimarea iniţială de 31 de milioane de lei, astfel că a câştigat. După ce a efectuat 20 la sută din lucrări, a cerut însă modificarea contractului, cerând fonduri suplimentare, aproximativ opt milioane de lei.

”Şi-au dat seama că nu pot face ce au promis şi au venit cu pretenţii noi, fie să alocăm alte fonduri, fie să găsim soluţii mai ieftine, să reducem calitatea lucrărilor. De exemplu, au vrut să pună un pavaj mai ieftin, dar nu am acceptat”, spune primarul.

Contractul a fost reziliat, iar firma a primit două milioane de lei pentru lucrările executate.

În 2013, când centrul oraşului Lipova trebuia să aibă un aspect nou, a fost organizată o altă licitaţie, la care au participat şapte companii. A fost declarată câştigătoare o firmă care s-a angajat să execute lucrările pentru aproximativ 23 de milioane de lei, faţă 25 de milioane cât estimase Primăria înainte de licitaţie.

”Ghinionul s-a ţinut lanţ de noi. Au fost contestaţii şi am rămas blocaţi până la sfârşitul anului trecut, când am organizat a treia licitaţia şi am semnat un nou contract, la o valoare actuală de 25 de milioane de lei”, explică primarul.

Lucrările au început recent, după trei ani de blocaje, şi au ca termen de finalizare 31 august 2015. Primarul nu este însă convins că acest termen va putea fi respectat, având în vedere starea actuală a şantierului.

Conform proiectului, se vor reface reţelele subterane de conducte pe cele 14 străzi, vor fi reabilitate sistemulul de canalizare şi infrastructura de suprafaţă, care prevede pavaje cu piatră cubică din andezit pe 12.000 de metri pătraţi, asfaltări, realizarea de parcări, a două sensuri giratorii, schimbarea mobilierului urban, realizarea de spaţii verzi şi modernizarea sistemului de iluminat.

• Turiştii, atraşi la Lipova de Mănăstirea Maria Radna şi Cetatea Şoimoş

Majoritatea celor care trec prin Lipova sunt pelerini care vizitează Mănăstirea Maria Radna. Conform reprezentanţilor mănăstirii, peste 80.000 de persoane ajung aici în fiecare an, fiind cel mai mare loc de pelerinaj catolic din vestul ţării. Chiar şi Papa Francisc a fost invitat la mănăstire, pentru ziua de 2 august, când va avea loc inaugurarea lucrărilor de reabilitare, însă prezenţa nu a fost confirmată.

Cei care ajung la mănăstire sunt întâmpinaţi tot de un şantier, pentru că locul de pelerinaj beneficiază de un program de reabilitare în valoare de 47,14 milioane de lei, adică peste 10 milioane euro. Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 30 de milioane de lei, provind de la Uniunea Europeană.

Potrivit proiectului, care trebuie finalizat în următoarele trei luni, în complexul actual de clădiri vor fi amenajate o bibliotecă cu zece mii de volume vechi, un muzeu, o expoziţie permanentă dar şi săli de conferinţe. Vor fi restaurate trei clădiri declarate monumente istorice şi vor fi reamenajate spaţiile din jur, până la marginea DN 7.

Reprezentanţii mănăstirii spun că întregul complex va intra într-un circuit turistic permanent din acest an, estimând că se va dubla numărul de vizitatori, la peste 150.000 pe an.

Mănăstirea franciscană Maria Radna poartă hramul Maicii Domnului, iar conform înscrisurilor, prima biserică a fost ridicată în 1520, dar lăcaşul a fost distrus de două ori, sub ocupaţia turcească şi de un incendiu. În biserică există o icoana a Maicii Domnului, care nu a fost distrusă de turci şi incendiu, motiv pentru care este considerată făcătoare de minuni. Biserica actuală a fost sfinţită în 1767, iar in 1992 a fost declarată Basilica Papală Maica Harurilor.

Cetatea Şoimoş, aflată în vârful unui deal de lângă oraşul Lipova, este al doilea mare punct de atracţie turistică. Zeci de mii de turişti vizitează ruinele cetăţii, care a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară.

• Băile Lipova beneficiază de primele investiţii din ultimele decenii

Staţiunea Băile Lipova, renumită înainte de 1989 pentru apele minerale, este singura atracţie turistică ce reînvie în judeţ, după cel puţin trei decenii de la abandonare.

Dacă în urmă cu doi-trei ani clădirile unor foste baze de agrement şi tratament erau abandonate şi în stare avansată de degradare, acum acestea sunt în proces de reamenajare, iar imobile noi încep să apară.

Foştii proprietari ai parcului de lângă Ştrandul Băile Lipova, împroprietăriţi în timpul proceselor de privatizare din anii ’90, au vândut clădirile, iar investitorii vor să le reintroducă în circuitul turistic.

”Un complex nou este ridicat de investitori. Va cuprinde un hotel şi o bază de tratament. Alte câteva imobile ce erau abandonate au fost renovate”, spune primarul oraşului Lipova.

În acest moment, ştrandul, campingul de lângă şi câteva izvoare de apă termală cu acces liber sunt singurele atracţii importante ale staţiunii, însă administraţia locală speră că noile investiţi vor relansa turismul în ”Perla Văii Mureşului”, cum era cunoscută înainte de 1989.